Vulturi și găini

Între două avioane și într-o perioadă extrem de aglomerată, m-am gândit să nu lipsesc chiar de tot de la întâlnirea de miercuri… Articolul pe care vi-l propun astăzi a fost scris mai demult și a fost publicat în revista HR Manager. Este scris împreună cu Dorin Arion, consultant (Instill, Cluj Napoca). Dorin este un om deosebit, cu care am pus la cale câteva proiecte minunate.

Într-o zi, un om a găsit un pui de vultur proaspăt ieșit din găoace. Dându-și seama că singur n-ar supraviețui, omul l-a luat și l-a pus în ogradă împreună cu găinile. Puiul de vultur a crescut alături de acestea: scormonea pământul pentru a găsi viermi și insecte, mânca grăunțele pe care i le dădea stăpânul, cotcodăcea de zor și dacă bătea din aripi nu se ridica mai mult de căteva zeci de centimetri de la sol.

A trecut astfel timpul și vulturul nu s-a îndoit nici o clipă că locul lui ar fi altundeva decât în ograda găinilor.  Într-o bună zi, privind spre cerul albastru și senin, a văzut un alt vultur planând: era maiestuos!  Vulturul a avut pe loc revelația adevăratei sale naturi și a pornit în zbor fără efort, realizând că obstacolele fuseseră numai în mintea lui.

(Parabola lui Anthony de Mello, este adeseori folosită în carțile de self help, traning, în speech-uri motivaționale ș.a.m.d.)

Dar… oare ce s-a mai întâmplat în ogradă?

După ce au văzut că fostul lor tovarăș de joacă și semințe și-a luat zborul, pierzându-se în imensitatea cerului, multe găini au devenit brusc conștiente de trista lor situație și au început să viseze să  devină vulturi.

Au început să circule (la început clandestin) niște filosofii ciudate care argumentau că fiecare găină purta în sine un vultur care aștepta să fie eliberat. „Condiția de găină nu este decât rezultatul unor credințe limitante”, susțineau găinile-profet, „schimbați credintele și cerul va fi al vostru!”.  Apoi au apărut best-sellers : „Cum să ajungi vultur în 30 de zile”, „Vulturocibernetica „, „Analiza vulturacțională”, „Minunile zborului”, „Descătușează vulturul din tine”. În mare vogă și la prețuri pe masură erau seminariile de Programare Galinolingvistică, antrenamentele pe simulatoare de zbor, mp3-urile cu sunete emise de alte păsări (indispensabile pentru construirea unui raport), măsurarea bioenergetică a potențialului de vultur și depistarea blocajelor.

Galinogramma determina cu maaaaare precizie cărui tip de găină (din cele 9 posibile) îi aparține fiecare individ și în consecința, indica fiecăruia pe care dintre cele 9 căi diferite spre a deveni vultur trebuie să o apuce.

Se organizau întâlniri, seminarii, grupuri de lucru, congrese pe tema conceptului de  Echilibru Găinoemoțional și CFT (Chicken Freedom Technique).  Maeștrii făceau demonstrații uluitoare despre efectele presării unor puncte de pe cap și piept asupra fricii de înălțime (principalul obstacol în calea dezvoltării unui vultur). Dacă presarea era însoțită și de repetarea concomitentă și cu convingere a: „Iubesc și respect aripile mele”, efectul creștea exponențial! O găină mai întreprinzătoare a pus la punct un sistem de multilevel marketing : un complex sistem de puncte care se obțineau vânzând cursuri și seminarii celorlate găini, ridicarea în ierarhia sistemului fiind metoda cea mai sigură pentru apropierea de starea de vultur. Cine frecventa un număr suficient de cursuri putea să devină „galinocoach certificat”…

Atunci când cineva își exprima îndoielile cu privire la toată treaba asta, era imediat acuzat că este stăpânit de credințe limitante și blocat de gândul negativ: „Aminteste-ți de fostul nostru tovarăș care după o viață de găină a putut să zboare; cu angajament și credință vei reuși!”

Povestioara e enervantă pentru că presupune că un vultur e mai bun decât o găină și face o comparație stupidă între două ființe cu potențial, talente și forțe diferite. Povestioara mai poate duce cu gândul la un întreg sistem conceput să produca nemulțumire permanentă și lipsă de satisfacție, propunând modele imposibil de egalat și alimentând industria adiacentă care îți vinde „soluții” în timp ce alergi după aceste modele imposibile.

Sincer, cred că vulturul e vultur și găina, găină; că pot exista vulturi proști și găini superbe și că o comparație este absolut fără sens.

Ultimele știri din coteț confirmă că niște găini s-au îmbogățit, altele tot caută tehnica potrivită pentru a se ridica în zbor, iar  altele așteaptă venirea Marelui Găină care le va elibera de condiția lor. Nicio găină nu s-a ridicat încă mai mult de câteva zeci de centimetri de la sol…

Articol apărut în revista HR Manager.