#WorkFromAnywhere cu Dona Georgia Teșcovschi

Dona Georgia Teșcovschi este una dintre acele voci discrete, dar puternice, din spatele unor proiecte culturale și sociale care au marcat ultimul deceniu. Cu peste 10 ani de experiență în comunicare, dintre care patru ca freelancer, ea a semnat campanii pentru inițiative diverse, de la festivalul interdisciplinar Unfinished și expoziția World Press Photo în România, până la documentare, festivaluri de film, conferințe și proiecte dedicate schimbării sociale, precum Climate Change Summit. În prezent, este director de comunicare pentru Baobab Studio, un hub creativ cu clienți curajoși și vizionari.

De cinci ani, și-a mutat biroul la poalele Munților Făgăraș, de unde coordonează proiecte internaționale cu aceeași naturalețe cu care scrie, lună de lună, Ruralități, newsletterul său despre viața la țară fără romantizări forțate, despre căutări personale și despre cum arată comunicarea făcută din inima naturii. Între două campanii și trei drumuri, Dona jonglează cu orașe, festivaluri și sate, păstrând un fir roșu clar: poveștile autentice și impactul real.

Interviul face parte din seria de conversații #WorkFromAnywhere prin care explorăm nu doar cum își organizează munca nomazii digitali, ci și cum se rescriu cultura organizațională, practicile de HR și însăși ideea de apartenență la o echipă, într-un univers profesional fără granițe.

Cum ai ales locul din care lucrezi acum? Dar cazarea? Ce alte lucruri considerate logistice mai iei în considerare?

Am început să răspund la aceste întrebări din Praga, din mijlocul vacanței noastre, dintr-un apartament foarte nice, și am terminat de pe terasa unei pensiuni din Curtea de Argeș, din care se vede întreg orașul și proaspăta autostradă, care o să mă ducă mai repede în București la următoarea mea vizită. 

Sunt freelancer în comunicare și asta îmi oferă libertatea de a lucra de oriunde. Am nevoie doar de internet bun și device-urile aproape, așa că singurele considerente logistice sunt legate de un wi-fi bun. Bine…mai contează să am și un spațiu separat de cel în care dorm, mai ales că, în deplasare, suntem mereu cu cei mici după noi, deci am nevoie de o masă/canapea/colț doar pentru mine. 

Tot din categoria logistice, dar personale, fără să aibă vreo legătură cu locul din care lucrez, sunt bateria și hardul extern Ferească-mă cumva să le uit. 

Cum arată o zi obișnuită de lucru pentru tine ca nomad digital?

Am testat ce înseamnă să fiu nomad digital odată cu apariția fiului nostru, iar când a sosit și fiica noastră am sărit cu ambele picioare în rolul ăsta. Deci jonglez cu lucrat de acasă, lucrat de oriunde, lucrat cu familia aproape. De la distanță, o zi obișnuită arată haotic, însă în realitate am reușit să îmi creez propriul mod de lucru care se pliază foarte bine pe stilul meu de viață. Seara îmi fac task-list-ul și planul de bătaie, iar ziua am trei sesiuni de lucru cu pauze de 1-2 ore între ele. Dimineața devreme rezolv task-urile creative: scriu materiale, propun strategii, fac copy-uri; după masă rezolv task-uri administrative, fac tabele, timeline-uri, call-uri; iar seara mai dau o tură de task-uri creative și mă organizez pentru a doua zi.

Care sunt cele mai eficiente instrumente sau aplicații pe care le folosești pentru time management?

Am folosit de-a lungul timpului tot felul de instrumente: Notion, Basecamp, Tick Spot, însă pentru mine a rămas eficient propriul excel de project management. Acolo mă organizez cu toate, el îmi spune ce am de făcut și cam cât timp am nevoie pentru fiecare task în parte. Și mai am câteva reguli: nu mai mult de un call pe zi, 2 sesiuni din cele trei le lucrez fără telefon pe lângă mine, iar pauza e pauză.   

Ai un program fix zilnic sau lucrezi în funcție de inspirație și context?

După răspunsul la întrebarea precedentă, pare că sunt foarte organizată și strictă cu programul de lucru, în realitate sunt destul de flexibilă și mă pliez și pe chef și pe context. Pentru mine, nomad digital înseamnă să-mi fac timp și pentru lucrurile alea pe care nu ți le permiți când ai un job 9 to 5: o drumeție în mijlocul săptămânii, o dimineață fără laptop, o zi întreagă de joacă cu cei mici. Însă, când simt nevoia de structură și eficiență, mă întorc la programul fix. 

Ce îți distrage cel mai des atenția și cum gestionezi aceste distrageri?

Până acum ceva vreme mă mai fura social media, dar am reușit să scap de tot de asta pentru că lucrez fără telefon și îmi e peste mână să intru de pe laptop. În rest, mă distrage propria minte. Cel mai des, lucrez de la Brădetu – satul de la poalele muntelui unde ne-am mutat de 5 ani – și uneori îmi e greu să stau în casă când vremea mă cheamă afară sau când îi aud pe cei mici că se distrează în curte. Pic des în capcana asta.

Cum faci față senzației de „work never stops” când nu ai limite clare între viața personală și profesională?

Sincer, am scăpat de senzația asta. Îmi place foarte mult ce fac și munca nu se mai simte ca ceva ce fac pentru altcineva. E parte din viața mea personală. Da, simt nevoia să mă deconectez câteodată de la rutina de lucru, însă, în realitate, work never stops pe bune și e o lentilă prin care am învățat să mă uit cu relaxare. 

Ce faci când te simți demotivată sau izolată, mai ales în locuri unde nu cunoști pe nimeni?

Eu sunt mai tot timpul cu familia mea, deci cunosc mereu pe cineva, însă sunt momente când mă simt izolată profesional, mai ales că PR-ul nu e ceva ce se face cu ușurință de la kilometrii distanță. Ai nevoie în permanență de oameni, de relații calde și e nevoie de multă intenție și atenție umană. O rezolv cu o vizită la București, lucrez câteva zile din birou, alături de colegi, ies la cafea, mă întâlnesc cu colaboratori, prieteni. Însă recunosc, e o provocare.

Cum îți împarți timpul între muncă, explorarea locurilor noi și viața personală?

Haotic :)), dar fără vinovăție. Dacă sunt într-un loc nou, explorez fără să-mi fie milă de Dona PR, dacă se adună însă multe restanțe, lucrez fără să o compătimesc pe Dona care ar vrea să exploreze. Important e să fim fericite.  

Există ritualuri sau obiceiuri care te ajută să păstrezi un echilibru?

Nu prea. Eu îs foarte recunoscătoare pentru că pot lucra de oriunde și mai ales că pot petrece atât de mult timp cu familia mea, iar asta mă responsabilizează și mă face un profesionist mai bun.  Echilibru vine tocmai din libertatea asta de a-mi organiza timpul în jurul oamenilor și lucrurilor care contează pentru mine.
Cât de des îți iei timp liber complet, fără laptop sau telefon?

Zilnic, dar mă ajută mult și cei doi copii mici din dotare. Timpul petrecut cu ei încerc să-l fac în totalitate no-device time. Însă vacanțe lungi, fără laptop sau telefon, nu am mai avut de mult timp. Mi-a intrat în reflex ca seara să-mi fac task list-ul și planul de acțiune pentru a doua zi, așa că fac asta inclusiv în vacanță, chiar dacă rezolv doar urgențele (în freelancing și echipe mici, nu te înlocuiește nimeni când ești OOO :D). 

Ce ai învățat despre tine lucrând ca nomad digital?

Că programarea pauzelor e mai esențială decât programarea orelor de lucru. Și am mai învățat că pot fi extrem de eficientă chiar și în contexte nefavorabile, important e să îmi placă ce fac. 

Cum îți găsești inspirația și motivația când lucrezi singură?

Cu pauze. Acum câțiva ani nu aș fi zis asta. Aveam un stil de lucru draconic. Mă imersam în muncă cu zilele și aveam impresia că doar așa apare inspirația, când cauți continuu, însă între timp am aflat că ea vine doar atunci când nu o mai cauți. Așa că pauzele sunt acum sfinte: fac un trenuleț cu fii’miu, mâzgâlesc cu cea mică, fac o drumeție scurtă și îmi revin.

Zilele astea mi-am reconfirmat teoria. Aveam două emailuri la care trebuia să răspund și nu știam ce propuneri să fac, iar în timp ce alergam după cea mică prin Muzeu Național din Praga, pur și simplu mi-au venit două idei superbe care mi-au rezolvat blocajul. Creierul nostru lucrează și în pauză, chiar nu e nevoie să stau cu un pix și o foaie în față, în așteptarea inspirației. 

Există un loc anume în lume care te inspiră să îți iei timp doar pentru tine, departe de laptop?

Da. Locul acela e între copiii și soțul meu.  

Spune-mi despre un moment în care ai simțit că ai crescut enorm ca profesionist datorită libertății de a lucra de oriunde.

Pentru că lucrez de la distanță, am început să preiau de la colegii mei task-uri care se pot rezolva fără prezență fizică. Am descoperit despre mine tot felul de lucruri și mi-am dezvoltat skill-uri pe care nici nu știam că le am. În viața de birou, poate că nu aș fi făcut asta. 

Dacă ai putea da un singur sfat cuiva care vrea să devină nomad digital, legat de timp și echilibru, care ar fi acela și de ce?

Fă-ți un program care să includă și pauze, și ține-te de el. Timpul liber nu apare de la sine, trebuie să-l pui intenționat în agendă, altfel se topește printre task-uri.