7 din 10 români din diaspora nu iau în calcul revenirea în țară în următorul an

Deși 70% dintre românii stabiliți în străinătate exclud întoarcerea în România în următoarele 12 luni, 61% continuă să investească în țară, prin sprijin financiar acordat familiei sau achiziții imobiliare, arată studiul „Diaspora Sentiment 2026”, realizat de agenția de cercetare MKOR.

Datele descriu o diasporă tot mai stabilă profesional și financiar în țările de rezidență, dar care își păstrează legăturile economice cu România. Investițiile nu indică neapărat o intenție de repatriere, ci sunt asociate mai ales cu protejarea patrimoniului familial, susținerea rudelor și diversificarea activelor.

Studiul arată și diferențe importante între comunitățile de români din Germania, Italia, Spania și Regatul Unit, atât în privința veniturilor și a poziției profesionale, cât și a modului în care își folosesc economiile.

Diaspora din Germania are cea mai mare rată de investiție în România

Românii stabiliți în Germania înregistrează cea mai ridicată rată de investiție în țară: 71% dintre respondenții din această piață au alocat deja bani în România. Tot aici se află și cea mai mare pondere a celor care oferă sprijin financiar direct familiei, de 44%.

Potrivit MKOR, fiecare comunitate are un profil financiar distinct. Pentru românii din Italia contează în primul rând protejarea patrimoniului, în timp ce diaspora din Germania este orientată către predictibilitate. În Spania, comportamentul de consum este influențat mai puternic de atașamentul față de produse și experiențe românești, iar în Regatul Unit deciziile financiare sunt analizate mai ales prin prisma randamentului.

Diferențele sugerează că băncile, companiile de asigurări, dezvoltatorii imobiliari și angajatorii care se adresează diasporei nu pot folosi aceeași strategie în toate piețele.

Aproape unul din patru români din diaspora este manager sau antreprenor

La nivelul întregului eșantion, 44% dintre respondenți au statut de angajat, iar 23% lucrează în poziții de management sau conduc propriile afaceri.

Datele indică o schimbare a profilului profesional al românilor plecați în străinătate. Diaspora nu mai este formată preponderent din lucrători aflați în roluri de execuție, ci include un segment consistent de specialiști, manageri și antreprenori care au acumulat experiență, capital și putere de cumpărare.

Cel mai avansat profil profesional se regăsește în Regatul Unit. Aici, 29% dintre români ocupă funcții de conducere sau au propriile afaceri, cu șase puncte procentuale peste media studiului.

În același timp, 62% dintre respondenții din Regatul Unit au studii superioare, iar 46% declară venituri personale de peste 3.000 de euro pe lună.

Acest profil transformă comunitatea românească din Regatul Unit într-un bazin relevant pentru recrutarea de specialiști, atragerea de investiții și dezvoltarea unor colaborări antreprenoriale cu firme din România. Totuși, lipsa intenției de revenire pe termen scurt înseamnă că angajatorii trebuie să ia în calcul formule precum munca la distanță, proiectele internaționale sau rolurile cu mobilitate între piețe, nu doar relocarea permanentă.

Republica Moldova, o sursă de capital uman tânăr

Studiul analizează separat și profilul respondenților din Republica Moldova, care se diferențiază clar de comunitățile românești din Europa de Vest.

Vârsta medie a acestui grup este de 31 de ani, iar 49% dintre respondenți aparțin Generației Z. În același timp, 38% sunt inactivi, o pondere cu 17 puncte procentuale peste media generală a eșantionului.

Pentru angajatorii din România, această structură demografică poate reprezenta o sursă de candidați pentru poziții entry-level, programe de internship și roluri care necesită relocare. Companiile ar putea atrage mai ușor acest segment prin stagii plătite, sprijin pentru mutare, programe de formare și parteneriate cu universități.

Și instituțiile financiare pot construi produse dedicate tinerilor de peste Prut, precum conturi bancare utilizabile în ambele țări, comisioane reduse și instrumente de economisire adaptate persoanelor aflate la începutul carierei.

Investițiile în România nu înseamnă automat întoarcerea acasă

Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR, spune că implicarea financiară a diasporei trebuie analizată separat de intenția de revenire în țară.

„Faptul că acești oameni continuă să investească acasă, deși exclud repatrierea în următoarele 12 luni, dovedește o încredere solidă. Este o conexiune financiară care rămâne activă indiferent de decizia de revenire, mai degrabă o formă de securizare a patrimoniului familial decât un pas către repatriere”, afirmă Cori Cimpoca.

Pentru piața muncii, concluzia este relevantă: legătura economică dintre diaspora și România rămâne puternică, însă o revenire rapidă și masivă a specialiștilor este puțin probabilă.

Companiile care vor să atragă români cu experiență internațională trebuie să concureze cu veniturile, stabilitatea și traseele profesionale construite deja în țările de rezidență. Salariul rămâne important, dar nu este singurul criteriu. Rolurile cu autonomie, perspective clare de carieră, acces la proiecte internaționale și posibilitatea muncii hibride sau la distanță pot cântări mai mult decât mesajele generale despre întoarcerea acasă.

Despre studiu

„Diaspora Sentiment 2026” a fost realizat de MKOR pe un eșantion de 2.000 de respondenți, cu vârste între 18 și 65 de ani, care locuiesc cel puțin șapte luni pe an în afara României. Eșantionul a fost echilibrat din punct de vedere al genului.

Datele au fost colectate online, în octombrie 2025, prin panelul propriu MKOR și campanii de digital marketing. Durata medie de completare a chestionarului a fost de 15 minute.

În categoriile în care numărul respondenților a fost mai mic de 30, procentele și mediile prezentate au caracter indicativ. Raportul integral este disponibil gratuit pe site-ul MKOR.