ABSL: Fiscalitatea crescută poate scădea atractivitatea României pe piața serviciilor pentru afaceri

Creșterea taxelor pentru salarii sau beneficii și provocările găsirii angajaților potriviți determină companiile industriei să aibă o perspectivă mai puțin optimistă asupra anului viitor, în timp ce lipsa de predictibilitate poate impacta numărul de investitori.

Conform raportului ABSL (Asociația Business Service Leaders) realizat în acest an împreună cu compania de consultanță PwC, majoritatea companiilor din industrie (77%) au înregistrat o creștere a numărului de clienți și servicii livrate, în  timp ce creșterea numărului de angajați a fost de 10% în ultimii doi ani.

Însă doar 64% dintre companiile industriei preconizează o creștere a cifrei de afaceri pentru anul în curs, comparativ cu 70% anul trecut, și 33% dintre companii estimează o cifră de afaceri similară cu anul trecut, față de procentul de 25% înregistrat în raportul din 2022.

“Privim 2024 dintr-o perspectivă mai precaută comparativ cu anii anteriori. Lipsa de stabilitate fiscală și legislativă a ajuns să reprezinte unul dintre cele mai mari riscuri pe care companiile le-au menționat pentru România. Competiția pe piața europeană a serviciilor pentru afaceri este extrem de mare. Chiar dacă țara noastră are încă un avantaj competitiv dat de calitatea resursei umane și de costul acesteia, alte țări est europene oferă mai multe avantaje fiscale potențialilor investitori în această industrie”, spune Ciprian Dan, Președinte ABSL.

Resursa umană și disponibilitatea acesteia continuă să fie cea mai mare provocare pentru sector, perspectivele de creștere fiind precaute și în această direcție. Raportului ABSL estimează o creștere de 10% pentru următorii doi ani.

Companiile industriei au crescut salariile în 2023 cu o medie de 9% și estimează o creștere de 7% în 2024. Cu un salariu mediu brut de 11637 lei, industria serviciilor de afaceri rămâne în topul industriilor cu cel mai mare salariu de bază mediu. Această industrie a fost în top trei în 2022 în ceea ce privește creșterile salariale, cu 11% (după asigurări și retail).

”Cheltuielile cu remunerarea și fidelizarea angajaților reprezintă cel mai important cost din bugetele companiilor din această industrie. Prin urmare, creșterea taxării unor beneficii populare în industrie – precum tichetele de masă, tichetele de vacanță,  indemnizația pentru telemuncă și abonamentele sportive – are impact negativ atât asupra activității companiilor din acest domeniu, cât și al politicilor de HR. Acest impact este accentuat și de faptul că modificările legislative au venit la sfârșit de an când cele mai multe dintre companii au aprobat bugetul pachetelor salariale și de beneficii la un nivel consolidat global odată cu definirea indicatorilor de performanță și competitivitate așteptați. Echilibrul optim între competitivitate, profitabilitate și calitatea serviciilor oferite devine un obiectiv tot mai greu de atins, iar creșterea fiscalității îngreunează și mai mult procesele de recrutare, remunerare și fidelizare, cu riscul de a reduce în viitor interesul  investitorilor pentru piața din România”, a explicat Ruxandra Popescu, Director PwC România.

Comparativ cu anii anteriori numărul angajaților temporari (freelancing, consultanți) a crescut cu 50%. În acest an, 46% dintre companii au avut astfel de colaborări pentru servicii precum IT și tehnologie, financiare, de aprovizionare și de operațiuni clienți.

Și numărul companiilor care angajează expați a crescut cu 27% față de anul trecut. Companiile au ales să angajeze personal din alte țări pentru servicii prestate în limbi străine mai puțin folosite (59% din cazuri), precum și din cauza lipsei resursei umane în țară (44% din cazuri).

„Costul forței de muncă, politicile fiscale legate de salarii și nivelul de educare al forței de muncă influențează pe termen mediu și lung competitivitatea României pe piața globală. Reducerea facilităților fiscale pentru IT precum și creșterea taxelor pentru salarii sau beneficii reduc puterea de cumpărare a angajaților, iar creșterea profesioniștilor din această industrie și menținerea lor în România reprezintă garanția viitorului nostru”, spune Cătălin Iorgulescu, Vice Președinte ABSL.

Cele mai recente date arată faptul că veniturile generate de industria pentru afaceri au fost de 9 miliarde de euro. De asemenea, contribuția acestui sector la PIB în România este mai mare decât media europeană în ultimii ani.