Anca Dumitrache: „Oricare fotografie a mea reprezintă și un autoportret”
Când nu o cunoști, Anca Dumitrache atrage atenția prin prezență. Este genul de profesionist care nu are nevoie de ani mulți de experiență în spate ca să impună atenție și respect. Odată ce ai avut ocazia să lucrezi cu ea, însă, îți dai seama că poveștile despre cei care se fac mari printr-o combinație atent orchestrată de talent, voință, muncă și foarte mult bun simț sunt inspirate de oameni ca ea.
Profilul ei de pe LinkedIn vorbește despre Consultantul Anca Dumitrache, dar cei care o cunosc știu că ea reușește să echilibreze surprinzător rigorile meseriei de recrutare care consumă zilnic cantități enorme de energie cu pasiunea pentru fotografie.
Pentru cei care nu o cunosc încă, am stat de vorbă cu Anca despre cum îți poți trăi pasiunea în ritmul amețitor al zilelor de muncă, despre „îndrăgostirea” de fotografie, despre vise și planuri de viitor. Și dacă, după ce citiți interviul, mai aveți îndoieli că viața se poate trăi și altfel decât adunând nemulțumiri și frustrări, vă recomandăm să aruncați un ochi și pe www.ancadumitrache.ro.
Cine este Anca Dumitrache?
Sunt o visătoare raționala. Imprevizibilă dar riguroasă, răbdătoare dar ambițioasă, maleabilă dar mereu hotărâtă.
Cum ți-ai descoperit pasiunea pentru fotografie? Ce înseamnă ea pentru tine?
Pasiunea pentru imagine a fost mereu o parte din viața mea, chiar dacă în copilărie se manifesta prin desen, apoi pictură și, în ultimii 10 ani, prin fotografie. Este un mod de exprimare, o deschidere, o ieșire brutală din zona de confort și un demers intim de autocunoaștere. Oricare fotografie a mea reprezintă și un autoportret pentru că în fiecare imagine transmit o emoție, un secret, o dorință. Totodată, fotografia îmi hrănește curiozitatea și mă încarcă de energie.
Cum îmbini munca de consultant cu cea de fotograf? Cum arată o zi de muncă și unde are loc fotografiatul în ea?
Spuneam mai devreme că sunt o visătoare raționala. Munca de consultant înseamnă responsabilitate, asumare, rapiditate decizională, inovație, perseverență și mare rezistență la presiune. O muncă pe care o fac de peste 12 ani cu plăcere și dedicație pentru că se potriveste foarte bine cu latura mea raționala și logică. O zi obișnuită de lucru presupune multe ore în care interacționez direct cu oamenii, ascult și vorbesc în egală măsură iar asta poate fi solicitant uneori. Îmi regăsesc echilibrul în spatele camerei de fotografiat sau atunci când iau pur și simplu o pauză și mă gândesc la anumite cadre pe care vreau să le fac. Nu există un procent din zi pe care îl aloc fotografiei, uneori am shooting-uri programate care pot dura câteva ore, alteori pot să reacționez spontan la o rază de lumină, un chip interesant pe stradă, un apus sau răsărit … port aparatul de fotografiat cu mine oriunde, inclusiv la birou.
Care a fost experiența care te-a schimbat cel mai mult (în bine) ca fotograf?
Nu pot menționa o experiență anume, este mai degrabă un proces în care am evoluat firesc. Procesul acesta include multe etape, fie că este vorba de încercarea unor noi genuri de fotografie (fotografia de nud, de exemplu), fie despre trecerea la gama profesională de camere foto, fie participarea la workshop-uri sau împărtășirea experienței cu alți fotografi.
La ce lucrezi acum?
Cum spuneam, indiferent de restricțiile de timp disponibil, majore în cazul meu, fotografia este o constantă în viața mea, așadar am planuri în fiecare zi. Mă gândesc în permanență la cadre, locații, scenarii și de cele mai multe ori “văd” imaginile înainte să le fac. După ce am trecut prin faza de explorare a tuturor genurilor de fotografie, este clar că mă regăsesc în fotografia de portret, așadar caut ocazii în acest sens și accept cu plăcere proiecte interesante. Totodată, îmi place să împărtășesc și altor pasionati din experiența mea și organizez cu mare drag training-uri de fotografie, individuale sau de grup. Ocazii apar și din mediul corporate, companii care organizează teambuilding-uri de o zi pentru echipe mici (maxim 10 persoane), tematica fiind fotografia.
Ce ai recomanda cuiva care are fotografiatul ca hobby și vrea să facă mai mult?
Cred ca fotografia este un mod de viață, nu l-aș numi hobby. Mai mult, înseamna în primul rand deschidere spre a observa cu atenție, a răsfoi albume de arta și a căuta inspirație din tot ce ne înconjoară. Tentația de a achiziționa un aparat performant este mare însă tehnologia avansata nu garantează obținerea unei imagini bune. Este ca și cum speri să devii Masterchef doar pentru că ai cumpărat cel mai bun cuptor. Ansel Adams spunea “There is nothing worse than a sharp image of a fuzzy concept”, așadar important este să știi ce vrei să transmiți privitorului, cum alegi subiectul, cum gândești compoziția și abia apoi intervine tehnica. Am văzut o mulțime de imagini foarte bune făcute cu telefonul mobil :-).
Ce planuri de viitor ai?
Partea frumoasă a fotografiei este că nu poate exista un capăt de drum, este o explorare continuă și mereu ai ceva de învățat. Mă bucur că am reușit să pun pe picioare site-ul www.ancadumitrache.ro și să am un portofoliu pe Shutterstock. De curând am revenit dintr-o expediție fotografică în Africa și intenționez să particip și la altele. Totodată, sunt deschisă la colaborări interesante.
Newsletter-ul Portal HR
100% fără spam