Bogdan Braicu: „În România nu există încă o lege pentru antreprenoriatul social”

„Modelăm aluatul pentru o nouă viață!” – acesta este sloganul care mi-a atras atenția, pe un pliant aflat pe măsuța din Brutăria Concordia, alături de meniul și vitrinele din care îmi făceau cu ochiul prăjituri cu caise, ștrudel cu mere și tot felul de bunătățuri. Dacă aveți ocazia, vă sfătuiesc să luați o pauză de zece minute, în Concordia Bakery, din București, în zona Titulescu (str. Dr. Iacob Felix nr 63-69), pentru a savura produsele de patiserie și panificație ieșite din Brutăria Concordia. Pe lângă gustul bun, veți avea bucuria de a contribui un pic și la integrarea profesională și socială a tinerilor de care se ocupă Organizația Concordia, într-un proiect complex. Proiect despre care am stat de vorbă cu Bogdan Braicu, Managing Director al Organizației Umanitare Concordia România și am aflat, cu mare mirare, că în țara noastră antreprenoriatul social nu este reglementat de lege.

Care este povestea Organizației Umanitare Concordia?

Concordia este o organizație umanitară non-profit, care are ca scop reintegrarea socială, familială și profesională a copiilor și tinerilor proveniți din familii defavorizate sau direct de pe stradă. Organizația există în România de 20 de ani (a fost înființată de un preot austriac, care a venit în țara noastră cu ajutoare, după Revoluție, reușind să atragă, ulterior, multe firme mari din Austria și nu numai, pentru sprijin financiar). Este un proiect social foarte complex, care se ocupă de copiii sau tinerii străzii, copiii proveniți din familii defavorizate, pe care îi crește, cărora le oferă educație, căldură familială (este o asociație de tip familial) și toate acestea duc, practic, spre scopul nostru final, acela de integrare socială.

Practic, avem peste 400 de copii și tineri în grija Concordiei (dintre care aproximativ 220 de copii), în Prahova și București. Pașii sunt următorii: copiii proveniți din medii sau familii defavorizate merg la un centru social din București, care are 80 de locuri, unde primesc o masă caldă și haine, apoi, tinerii fie merg mai departe către școala noastră de meserii, fie îi ajutăm să se angajeze. Școala de meserii este un pas către independența tinerilor, ea oferă 72 de locuri în cinci ateliere: brutărie, tâmplărie, agricultură, ospătar, bucătar. Tinerii care au făcut școala de meserii sau cei care sunt pregătiți să lucreze primesc și posibilitatea de a locui într-o locuință socială, în București sau în Prahova. Este unul dintre ultimii pași către independența lor, către realizarea din punct de vedere social și familial.

Deci, practic, școala le dă o diplomă care le permite să se integreze din punct de vedere profesional?

Da, diploma este autorizată în UE, cei care își iau examenul de absolvire se pot angaja oriunde în meseriile respective.

Reușesc acești tineri să se integreze?

Da, și în brutărie, și ca ospătari, bucătari…  Sigur, unii se integează mai ușor, alții mai greu. Unul dintre scopurile atelierului de brutărie este și oferirea posibilității de a se angaja în cadrul acestui proiect. Tinerii au posibilitatea să lucreze într-un mediu real de business, să se acomodeze și din punct de vedere emoțional, nu numai profesional. Pentru că ei sunt buni, din momentul în care au obținut această diplomă, dar brutăria, contractul de muncă în sine, le oferă și posibilitatea de a se obișnui și cu acest mediu real – cu programul și rigorile lui, cu trezitul dimineața și astfel se responsabilizează.

Cum a luat naștere proiectul Brutăria Concordia și în ce stadiu se află acum?

Practic, ideea a fost mai veche. În 2006, un voluntar austriac, Andreas, a venit în România, la Concordia, și a făcut fursecuri și prăjiturele de Crăciun, împreună cu tinerii și copiii de acolo, după aceea a început să facă și pâine pentru copiii și tinerii din Concordia. În 2009 s-a înființat școala de meserii și am “oficializat”, ca să zic așa, acest atelier de brutărie, în cadrul școlii, iar în 2010 am avut prima promoție de brutari. La început am avut opt locuri în cadrul atelierului de brutărie, iar din primăvara lui 2011 am extins atelierul și am putut să oferim 24 de locuri. Am zis: bun, dar ce facem cu atâția absolvenți? Putem face multă pâine și ne-am gândit că, practic, putem să și livrăm produsele pe care le facem și să și oferim posibilitatea tinerilor, celor mai buni brutari, să se angajeze în cadrul proiectului. Am încercat acest tip de business fără a ne gândi la termenul de business social la momentul respectiv, scopul a fost de a-i angaja și de a le oferi posibilitatea acestor tineri să se adapteze într-un mediu real de business, iar scopul imediat al nostru a fost să ne acoperim cheltuielile, nu neapărat să facem un business.

Practic, a fost o continuare a proiectului Brutăria, care inițial a fost un atelier de brutărie, în cadrul școlii de meserii, urmând apoi și latura comercială, de bsinesss, pentru că, din primăvara lui 2011, am început să livrăm produse de panificație și patiserie în sistem catering, către persoane juridice sau fizice. Așa am început, iar acum avem contracte cu grădinițe, cu restaurante sau efectuăm livrare pentru evenimente. Și, în noiembrie 2012, am deschis și cafeneaua Concordia Bakery, unde desfacem produsele noastre.

Toate produsele pe care le vedem aici provin din Brutăria Concordia?

Da, provin din Brutăria Concordia din Ploiești, sunt făcute acolo. Acești tineri se află sub supravegherea unor maiștri cu experiență, ei sunt, practic, niște ucenici. Nu toți angajații provin din medii defavorizate, în momentul de față avem trei tineri care provin din astfel de medii și care lucrează în Brutăria Concordia. Dacă vom avea succes și vom reuși să creștem vânzările, să mergem mai departe – și numărul  de locuri, pentru acești tineri, va crește.

Ce planuri mai aveți? Mai deschideți și alte brutării, sau alt tip de business?

Gândți-vă că am început proiectul Brutăria Concordia în primăvara lui 2011 și după mai bine de un an și jumătate am deschis această cafenea. Durează mult să găsești o locație bună, o chirie acceptabilă, trebuie să fii foarte atent cu fondurile, deci, pentru 2013, ne dorim stabilizarea acestui punct de lucru și creșterea vânzărilor și a activității, în așa fel încât să ne putem permite să ne gândim apoi și la o extindere. În acest proiect, în 2011 am avut venituri pe la 12.000 de euro, dar nu a fost un an întreg, în 2012 am ajuns la 28.000 de euro venituri. Nu suntem pe profit, am ajuns pe break-even la finalul lui 2012, dar investind și creînd acest punct de desfacere, și cheltuielile au crescut. Este ca un nou business și ne propunem ca într-un an și ceva să ajungem pe break-even.

Cafeneaua nu face parte distinctă, ci este în cadrul proiectului și continuăm cu serviciul de catering, încercăm să atragem cât mai mulți clienți pentru serviciul de livrare de produse pentru evenimente, încercăm să diversificăm și produsele.

Ce înseamnă busines-ul social și în ce stadiu este el în România?

În alte țări, antreprenoriatul social, care ajută la integrarea socială și profesională a tinerilor proveniți din categorii sau din medii vulnerabile, beneficiază de facilități fiscale și alte metode de sprijin din partea statului. În România, business-ul social nu este nici măcar reglementat din punct de vedere legal! Așa că, în mod paradoxal, cafeneaua din cadrul proiectului Concordia Bakery funcționează ca un SRL obișnuit! Bogdan Braicu speră, totuși, că în 2013 va fi și la noi implementată Legea Economiei Sociale, al cărei proiect există, deja, de doi ani.

Cum vă ajută autoritățile române? Găsiți sprijin pentru activitățile legate de ateliere, de brutărie, de cafenea?

Autoritățile își fac, ca să zic așa, datoria legală, de a oferi acele alocații minime, iar în ceea ce privește locațiile sau alte facilități, avem o singură locație care nu este a noastră, este a statului – centrul social din București, din sectorul 1, cu 80 de locuri, care ne-a fost încredințat în folosință gratuită pentru zece ani, dar în care am și băgat foarte mulți bani, pentru a-l amenaja, am construit o sală de sport, am investit ceva. Clădirea nu este a noastră, într-adevăr, dar nu beneficiem de facilități fiscale sau altceva. Pentru că antreprenoriatul social nici nu este reglementat în lege și nu avem cum să beneficiem. Și nu suntem numai noi în situația asta, mai știu și alte exemple, acum îmi vine în minte Atelierul de Pânză, dar sunt și altele. Deci business-ul social nu este reglementat în România și de aici provin anumite dificultăți.

Chiar nu există legi care să vă ajute?

Nu, există un proiect de doi ani, sperăm ca anul acesta să se finalizeze și să se implementeze Legea Economiei Sociale. Am fost și noi, ONG-urile și întreprinderile sociale, oarecum, consultați. De fapt, așa-zisele întreprinderi sociale, pentru că, nefiind reglementate de lege, nu avem acest statut în mod oficial. Cafeneaua funcționează ca orice SRL!

Ce înseamnă, de fapt, întreprindere socială?

Într-o întreprindere socială regulile sunt simple: fie fondurile merg fie către o cauză socială, adică profitul se distribuie către o nevoie socială (se adresează unor categorii vulnerabile), fie angajezi, ca întreprindere, persoane din categoriile vulnerabile – categorii definite în acest proiect de lege. E destul de larg înțelesul, din categoriile vulnerabile fac parte și acești tineri proveniți din familii defavorizate, dar pot fi și oameni proveniți din zone defavorizate, de exemplu, cum era zona mineritului. Ei bine, Brutăria Concordia îndeplinește ambele condiții: fondurile merg către Școala Concordia, dar și angajăm tineri proveniți din categorii vulnerabile.

În ce stadiu este antreprenoriatul social în România?

Sunt multe proiecte, și în București, și în țară, dar, pentru că antreprenoriatul social nu este reglementat legal, pot să spun că suntem, totuși, la început. Noi folosim termenul de business social, dar el nu este încă reglementat legal. Una dintre diferențele dintre un business normal și unul social este responsabilizarea categoriilor defavorizate. Sunt business-uri sociale care se dezvoltă în anumite zone defavorizate, și atunci acea categorie nu trebuie responsabilizată, pentru că oamenii aceia își doresc atât de mult să lucreze, încât nu mai este nevoie să le explici de ce trebuie să o facă. Dar dacă business-ul implică niște categorii vulnerabile, oameni care provin din familii sau medii defavorizate – trebuie să le explici de ce au nevoie de acest pas pentru integrarea lor socială. Deci pentru acest tip de business-uri, educația contează foarte mult, iar noi punem preț pe educație, stăm mult de vorbă cu tinerii, înainte să îi angajăm.

Cum credeți că va evoluția antreprenoriatul social în țara noastră?

Eu cred că, așa cum și în alte domenii România s-a orientat după modele din străinătate, și antreprenoriatul social va avea, la un moment dat, un anumit grad de succes, mai ales dacă această lege se va implementa și vor exista niște facilități. Pentru că, de fapt, aici este problema, în proiectul de lege de care vorbeam sunt niște facilități fiscale care încurajează antreprenoriatul social.

“Este foarte important ca lumea să știe că este vorba despre un proiect social”

Viitorul tinerilor care învață meseria de brutar sau patiser în atelierele Școlii Concordia depinde de succesul produselor și al serviciilor oferite de Brutăria Concordia. Dacă brutăria va merge bine, mai mulți tineri vor avea ocazia să învețe, pe de o parte, meseria de brutar-patiser, dar să și profeseze în cadrul proiectului acestui proiect. De aceea, este foarte imprortant ca lumea să știe că este vorba despre un proiect social, deschis și corect.

Recent, s-a lansat proiectul Fabricat în Țara lui Andrei, o competiție de afaceri sociale. Cum se implică organizația Concordia în acest proiect?

Concordia a participat la lansarea proiectului Fabricat în Țara lui Andrei, sprijinit de Petrom. Este o competiție pentru dezvoltarea de afaceri sociale  din România, care va oferi finanţări în valoare totală de 350.000 de euro pentru a crea întreprinderi sociale ce produc valoare, rezolvă probleme sociale și oferă locuri de muncă în comunităţile vizate. Însă, fiind un proiect destinat start-up-urilor, Concordia a participat numai la lansarea acestui proiect.

Ați lucrat mulți ani în domeniul financiar, după care ați ales poziția de Managing Director al Organizației Umanitare Concordia. Cum a fost trecerea de la un domeniu la altul, de la un mediu la altul?

Am lucrat 12 ani în companii multinaționale, ca auditor, ca director financiar, după care pur și simplu am simțit că vreau să fac altceva. Nu mă gândeam că o să lucrez într-o organizație umanitară, dar am vrut să fac ceva care să aibă impact și asupra celor din jur. Am căutat ceva care să mi se potrivească și am întâlnit Concordia, neștiind, la momentul respectiv, că voi fi implicat și într-un busines social, pentru că în primăvara lui 2010 nu se punea problema de extindere a acestui proiect. Sunt foarte mulțumit, deși mi-am asumat un risc, pentru că este o diferență mare față de ce făceam înainte, este alt mediu. La început a fost greu, pentru că eram obșnuit să discut altfel, lucrurile se stabileau în alt mod, erau proceduri clare. Aici intervine și partea emoțională, cu care m-am obișnuit până la urmă, dar e o schimbare importantă. Trebuie să te adaptezi.

Ce planuri mai aveți, privind activitatea pofesională?

Nu știi niciodată ce se întâmplă, mai ales că noi depindem de fonduri private. Organizația Concordia este mult mai complexă, și oricât de bună treabă ai face pe latura socială, depinzi de cât de mult reușești să atragi fonduri. Nu e ca într-un business normal. Îmi doresc să stau atâta timp cât voi face ceva aici, dacă voi simți că nu mai am nicio valoare de adăugat, nu voi mai avea motive să continui.

Fondurile de unde provin?

Sunt fonduri private, mai mult din străinătate, dar am început să atrgem și în România, sunt companii sau persoane fizice care donează. Totul e foarte transparent, trimitem rapoarte cu banii cheltuiți, dacă o companie vrea să ajute într-un anumit proiect (cum sunt taberele, de exemplu, sau o căsuță pentru copii) avem un buget, un număr de copii, venim cu documentele justificative, avem niște costuri foarte clare pentru întreținere, hrană, educație și așa mai departe, deci companiile pot alege și pot susține aceste proiecte.

Ca o concluzie, în momentul de față, de succesul produselor noastre și al serviciilor oferite de Brutăria Concordia depinde, până la urmă, viitorul fiecărui tânăr din școala de meserii. Și ei sunt conștienți de lucrul acesta. Dacă vom continua cu produse de calitate și lumea le va aprecia, fie prin sistem de catering, fie de la Concordia Bakery, vom oferi șansa mai multor tineri să învețe, pe de o parte, meseria de brutar-patiser, dar să și profeseze în cadrul proiectului Brutăria Concordia. Asta este foarte important, ca lumea să știe că este vorba despre un proiect social, deschis, corect și că încercăm să facem lucrurile cât mai bine.