Cât de bine se potrivesc studiile cu jobul tinerilor din România

Puțin peste jumătate dintre tinerii europeni lucrează într-un domeniu apropiat de studiile urmate, arată cele mai recente date publicate de Eurostat. În 2024, 56,4% dintre tinerii cu vârste între 15 și 34 de ani din Uniunea Europeană au declarat că există o potrivire mare sau foarte mare între domeniul studiilor și jobul pe care îl au.

În România, proporția este 54,7%, ceea ce plasează țara ușor sub media europeană, potrivit unei analize pe baza datelor Eurostat.

Educația superioară crește șansele de a lucra în domeniul studiat

Nivelul de educație influențează semnificativ șansele de potrivire între studii și locul de muncă. În Uniunea Europeană, 68,1% dintre tinerii cu studii superioare spun că jobul lor este strâns legat de domeniul în care s-au pregătit, în timp ce doar 46,1% dintre cei cu studii medii raportează aceeași potrivire.

Aceste diferențe confirmă faptul că educația universitară oferă, în general, un avantaj competitiv mai mare pe piața muncii, în special în sectoarele care necesită calificări specializate. La nivel mai larg, datele Eurostat arată că 70% dintre tinerii europeni consideră că nivelul lor de educație se potrivește cu cerințele jobului, iar 76,3% spun că abilitățile pe care le au sunt aliniate cu cerințele postului.

Totuși, aproape un sfert dintre tineri consideră că jobul lor nu valorifică pe deplin competențele dobândite în educație.

Domeniile cu cea mai bună potrivire între studii și profesie

Diferențele sunt semnificative și în funcție de domeniul de studiu. Cele mai ridicate rate de potrivire între educație și profesie apar în domenii cu calificări profesionale clar definite:

• sănătate și asistență socială – 80,6% dintre absolvenți lucrează într-un domeniu apropiat de studiile lor
• tehnologia informației și comunicații (IT&C) – 77%
• educație – 73,6%

Aceste sectoare au o legătură directă între pregătirea academică și cererea de competențe din economie.

Domeniile unde apare cel mai des nepotrivirea

La polul opus se află domeniile în care competențele sunt mai generale și mai ușor transferabile între industrii.

Potrivit Eurostat, peste jumătate dintre absolvenții de arte și umanioare (52,2%) spun că au dificultăți în a găsi un job relevant pentru pregătirea lor, iar situații similare apar în:

• științe sociale, jurnalism și informare – 59,1%
• domeniul serviciilor – 59,3%

În aceste cazuri, tinerii ajung mai frecvent să lucreze în domenii diferite de specializarea academică.

Diferențe semnificative între statele europene

La nivel european, există variații importante între țări în ceea ce privește potrivirea dintre studii și joburi.

Cele mai bune rezultate sunt înregistrate în: Letonia – 76,5%, Lituania – 76,1% și Germania – 75,2%.

În schimb, în unele state europene tinerii întâmpină mai frecvent dificultăți în găsirea unui loc de muncă relevant pentru pregătirea lor. Printre țările cu cele mai scăzute niveluri de potrivire se numără Italia (41,6%), Slovacia (46,2%) și Danemarca (47,1%).

Tranziția de la educație la piața muncii rămâne o provocare

Datele Eurostat arată că tranziția de la sistemul educațional la piața muncii continuă să fie un proces complex în multe state europene.

De exemplu, doar 25,4% dintre tinerii europeni lucrează în timp ce urmează studii, iar în România procentul este extrem de scăzut, doar 2,4%, unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană.

Specialiștii spun că această experiență profesională timpurie poate facilita integrarea pe piața muncii după absolvire.

În același timp, indicatorul NEET – tineri care nu sunt nici angajați, nici în educație sau formare – rămâne un punct sensibil. În 2024, 11% dintre tinerii europeni se aflau în această situație, iar România se numără printre țările cu valori peste media UE.

Pentru piața muncii din România, datele sugerează că, deși o parte importantă dintre tineri reușesc să lucreze în domeniul pentru care s-au pregătit, există încă o distanță între sistemul educațional și nevoile economiei.