Cristian China-Birta: “Criza economică a fost un noroc pentru noi, cei din Social Media!”

Chinezu.eu, unul dintre cele mai influente bloguri din România și un cunoscut brand din online-ul autohton, nu mai are nevoie de nicio prezentare. La fel ca și deținătorul său, Cristian China-Birta, cu care am stat, preț de un ceas, de vorbă despre blogosfera românească, evoluția Social Media, antreprenoriat, echilibrul dintre viața personală și cea profesională, bloguri de nișă, planuri de viitor și multe altele. La finalul unui dialog spumos, presărat cu binecunoscutul accent al maramureșanului, mi-am dat seama câtă dreptate are Cristian China-Birta atunci când spune: „sunt oameni care simt – și oameni care nu simt. Pentru mine blogul a fost un pariu teribil”. Unul câștigat pe deplin, aș adăuga.

Cum ai devenit blogger? Povestește-ne începuturile drumului tău în blogosferă.

În 1993 am început Facultatea de Jurnalism, în București, am știut din clasa a zecea că vroiam să fiu jurnalist. Am lucrat din prima săptămână de facultate, eram corespondent pentru un radio din Baia Mare, apoi am avut și alte joburi. După trei ani am trădat meseria de jurnalist – foarte frumoasă, de altfel – cu cea de consultant la Direcția de Presă a Camerei Deputaților. Am făcut asta pentru că am cunoscut-o pe cea care urma să îmi devină soție, îmi plăcea tare mult de ea și am știut că nu am nicio șansă să rămân și cu ea și să fac și presă, pentru că pe vremea aia, în 1996, presa se făcea full-time. A fost cea mai bună decizie.

Apoi am trecut la consultanță politică – o experiență care m-a ajutat, practic, să învăț ce înseamnă oamenii. Am văzut toate tipurile de oameni: mișto sau mizerabili, dar cu putere.

Prin 2006 căutam pe Internet ceva despre discursul politic, și am găsit un blog care mi-a plăcut – nu mai țin minte al cui, nici cum se chema -, unde scria despre discursul politic într-un mod foarte mișto. Era cu totul altfel decât ceea ce citisem în manuale sau auzisem la conferințe și am vrut să aflu cât mai multe despre blogosferă. Pe măsură ce studiam mai mult, mi-am dat seama că blogging-ul mi se potrivește de minune. Cu background-ul meu de comunicare, jurnalism, dar și de business, m-am gândit că e o zonă extraordinară, care o să crească foarte frumos și vroiam să fac un business din asta. Am stat cam o jumătate de an să mă gândesc cum să fac, am știut că, în primul rând, trebuie să-mi cresc un brand personal. În 2007 mi-am făcut un business plan, o strategie pentru chinezu.eu, iar în 2009 era deja un nume cunoscut pe piață.

Cum de te-ai gândit să îți faci un brand și un business plan pentru blogging, în 2007?

Este ca în orice domeniu, sunt oameni care simt – și oameni care nu simt. Și când a apărut Internetul mulți ziceau că e o porcărie. Și cu Facebook a fost la fel. Pentru mine blogul a fost un pariu teribil, n-a fost ușor să renunț la tot ce aveam atunci în offline, să investesc timp și bani.

Deci scrisul pe blog nu a pornit ca un hobby care s-a dezvoltat, treptat, către un business, ci a fost gândit de la bun început așa…

A fost gândit ca un business, dar făcut cu o pasiune extraordinară, care, practic, a alimentat tot ce înseamnă ideea de business. De la început am simțit că trebuie să îmi fac un brand, apoi m-am gândit că trebuie să mai arăt și niște skill-uri antreprenoriale. Și așa am lansat sportlocal.ro, în 2008, neavând habar ce înseamnă un proiect de publishing online, dar am vrut să îl fac. A urmat politicalocala.ro, în 2009 și restul a venit natural: blogdebere.ro și Blogal Initiative, la care am început să mă gândesc din primăvara lui 2011.

Cum ți-a venit ideea să faci Blogal Initiative?

Mie mi s-a părut o idee foarte la îndemână și, când am început să caut pe Internet Blogal Initiative, m-am mirat că nu s-a mai gândit nimeni la asta. În primăvara anului trecut eram deja prins în toate campaniile posibile și am refuzat câteva, eram pe o piață a blogosferei în care existau foarte multe oferte din partea companiilor. În același timp, bloggerii noi nu prea aveau parte de campanii, așa că m-am gândit cum să fac pentru a aduna la un loc campaniile și bloggerii. Nu numai pe cei 20 care eram deja verificați, se știa că livrăm – era un fel de “aristocrație” pe care vroiam să o “democratizez”.

Cum funcționează, mai exact, Blogal Initiative?

Vine agenția, care are ceva de promovat, spune ce ar vrea să scrie bloggerii, cum vor ei, se dau niște premii și bloggerii aleg dacă se bagă sau nu în campanii. 99% din piață a zis că ideea asta nu o să meargă niciodată. Într-un an și jumătate am făcut 140 de campanii, bloggerii au primit 50.000 de euro în total, în premii sau produse, iar acum am dezvoltat conceptul, l-am adus într-o zonă superioară, cu Campionatul național de blogging, deja începem să profesionalizăm blogosfera. E un pariu câștigat, o să funcționeze și o să meargă foarte bine de acum încolo!

Pe lângă Blogal Initiative, mai avem blogdecinema.ro, taximetre.ro și pregătim blogdefotografie.ro și blogdecafea.ro. Mergem pe nișe, suntem mari susținători ai ideii că viitorul este al blogurilor de nișă, cred că în următorii patru-cinci ani vor fi de bază în acest business. Pentru că în zona de nișă se adună comunitățile care au expertiză pe un anumit subiect, membrii pot să vorbească între ei, iar brandurile se adună în jurul lor.

“Cum o să evolueze Social Media? Habar nu am!”

Cristian China este de părere că e greu – dacă nu, chiar, imposibil – să ai o viziune clară asupra evoluției rețelelelor de socializare. El este sigur, însă, că, indiferent de modul în care va evolua, Social Media va continua să existe și se va dezvolta cu o viteză uluitoare. Dar cine știe ce se va mai inventa? În același timp, Cristian crede că pentru acest domeniu criza economică a fost un catalizator. „Dacă nu era criza, probabil că ajungeam la nivelul de acum peste cinci sau chiar zece ani”, crede el.

Au trecut cinci ani de când ai lansat chinezu.eu. Dacă te uiți înapoi, realitatea de azi diferă mult față de modul în care te așteptai, în 2007, să evoluezi în blogosfera românească?

În 2007 mi-am făcut un plan pe trei ani. Am zis că în trei ani o să ajung unul dintre brandurile importante din blogosfera din România, că o să încep potențiala aventură în antreprenoriat și că o să încep și alte proiecte – habar nu aveam ce, dar așa mi-am imaginat atunci. Și așa s-a întâmplat. În 2010 chiar eram un brand care conta.

Ce înseamnă un brand care contează, în blogging?

Care face bani, este in the top of the mind în momentul în care vorbești despre bloggeri, cunoaște foarte multă lume, are o oarecare influență în blogosferă. Și cam așa a fost, în 2010 chiar eram un nume cunoscut. După aceea mi-am făcut un plan pe cinci ani: 2010-2015, de care mă țin. Singura excepție este Blogal Initiative, idee care mi-a venit pe parcurs și care funcționează foarte bine!

Revenind la comparația dintre 2007 și 2012, în ceea ce privește blogosfera, cât de mult a afectat criza economică blogurile?

Pentru noi, pe zona asta de Social Media, criza a fost un noroc. Explicația e foarte simplă. Când o companie avea zece milioane de euro de cheltuit, arunca cu banii în stânga și în dreapta, intra peste tot. Dar când are numai un milion, se gândește bine cum să-l cheltuiască. Și așa au descoperit companiile Social Media, blogurile și au văzut nu numai că livrează și au rezultate, dar și că ajută la brand awareness, la crearea unei comunități, și-au dat seama ce important e factorul de prevenție și au început să se orienteze mai mult către Social Media. Componenta de Social Media există, deja, în marketingul multor companii. Dacă nu era criza, probabil că ajungeam la nivelul de acum peste cinci sau chiar zece ani, deci criza ne-a ajutat enorm din punctul ăsta de vedere.

Cum crezi că o să evolueze Social Media?

Habar nu am. Știam acum doi ani că Pinterest o să explodeze așa? Nu știam. Habar nu avem ce o să se întâmple. Toată lumea vorbește de web semantic, de 3.0 – dar nimeni nu știe, de fapt, ce urmează să se întâmple. Cine știe ce o să se mai inventeze? Părerea mea este că toate formele de Social Media vor exista, într-un fel sau altul. Se rafinează, se mai schimbă, dar toate vor exista. Totul evoluează, însă, cu o viteză colosală.

Cum vezi blogosfera românească, în perspectivă?

Până acum câțiva ani, blogosfera a alergat, fără să știe unde, de ce sau cine o fugărește. Acum, cred că ne-am oprit un pic și ne gândim: ce facem noi aici? Și începem să ne gândim pentru ce alergăm, dacă mai alergăm și cred că în momentul ăsta se formează două direcții: blogurile personale, de brand, și blogurile de nișă. Cred că astea sunt cele două mari tendințe pentru următorii ani – nu știm câți.

“În România, online-ul este încă la început”

Oricât de ciudat ar părea, Cristian China-Birta are dreptate: online-ul este încă la început în țara noastră și, contrar pătrunderii masive a Internetului, nu se știe cu exactitate care este numărul persoanelor care îl folosesc cu adevărat. Pe lângă acest aspect, în online sunt încă niște resurse neexploatate, crede Cristi: cele 5 milioane de conturi de Facebook sau cele peste 800.000 de conturi pe LinkedIn ale românilor ar putea fi folosite mult mai bine, de către companiile care pot dezvolta campanii targetate. Iată o idee de business, nu credeți?

Cum a fost trecerea de la statutul de angajat la cel de antreprenor? A fost o schimbare bruscă?

Nu, eu nu fac treceri bruște, deși par mai zvăpăiat! A fost foarte greu să iau decizia însă acum, retrospectiv, îmi dau seama ce prost am fost că nu am făcut-o mai repede. S-a întâmplat în 2004 și m-am gândit extraordinar de mult, a fost o chestie foarte serioasă și mi-a fost greu să îmi fac declicul acela în cap.

Cred că mă speria toată responsabilitatea, deschiderea totală, ideea că nu mă mai duceam la șef să îi spun: vezi că am vorbit cu clientul ăla, ci trebuia să mă duc direct la client și să negociez! După ce am luat decizia, următoarea etapă a fost cea de euforie: o să fiu cel mai tare! Până când te lovește dur realitatea a ceea ce înseamnă să ai firmă în România, mai ales când ai vreo doi-trei colaboratori… Deci întâi spaima de necunoscut, libertatea, după aceea euforia, crunta dezamăgire că nu e chiar așa cum te așteptai și, dacă reușești să treci de partea aceea, începi să judeci logic, să te gândești la ce ai de făcut mai departe.

Cum reușești să îți împarți timpul între business, deplasări și familie?

Greu. E lucrul care mă enervează cel mai tare în momentul ăsta. E ca și cum aș avea un pahar de 500 ml și trebuie să pun în el 600 de ml! Ceva dă pe dinafară, oricum. E o perioadă mai aglomerată, o să trebuiască să reduc puțin mutările la chinezu.eu, ca brand personal, pentru că am cam demonstrat ceea ce aveam de demonstrat și o să mă concentrez mai mult asupra proiectelor de antreprenoriat.

Ai spus, într-un alt interviu, că parcă din ce în ce mai mult, a fi uman în relaţia cu ceilalţi şi cu lumea modernă înseamnă a fi conectat la din ce în ce mai multă tehnologie. Un fel de cerc vicios de care mulţi dintre noi nici măcar nu-şi dau seama. Chiar atât de mult depindem de tehnologie, fără să ne dăm seama?

În relația dintre doi oameni există mai multe etape: mai întâi ne uităm la celălalt, începem să tatonăm, apoi ne cunoaștem din ce în ce mai bine, după care decidem dacă ne continuăm relația sau nu. Avantajul fenomenal al tehnologiei moderne este că arde primele etape foarte repede! Și trebuie să profităm de el! Eu nu spun să se împrietenească oamenii doar pe Facebook, ci să se cunoască, să ardă etapele și apoi să decidă încotro merge acea relație. Eu sunt unul dinte avocații mutării întâlnirilor din online în offline – să ne întâlnim, să ne cunoaștem, pentru că numai în offline se consolidează relațiile adevărate. 2.0 te ajută să întâlnești oameni și apoi să vezi dacă are sens să continui relația cu ei mai departe, sau nu.

Pe profilul tău de LinkedIn te recomanzi ca Mare maestru de isprăvi 2.0…

Da, nu am vrut să fie un profil prea corporate, nu e genul meu. Dar, apropo de LinkedIn, una dintre supărările mele este că nu e folosit la adevărata lui valoare în România! Avem 800.000 de conturi acolo și nu face nimeni nimic cu ele – în afara celor care lucrează în Resurse Umane. Se pot face multe alte lucruri, când ai 800.000 de oameni pe care poți să-i targetezi cum vrei tu, toți sunt professionals, într-un fel sau altul, poți să faci niște campanii extraordinare! Nu știu de ce nu le fac marile agenții, eu nu am nici timp și nici expertiza necesară pentru LinkedIn. Se pot face multe lucruri, dar la noi online-ul este încă la început. Ăsta este unul dintre paradoxurile online-ului, de exemplu avem 5 milioane de conturi de Facebook în România, care încă nu fac bani așa cum ar trebui. Avem peste 9 milioane de conexiuni la Internet, dar nu știm câți dintre utilizatori folosesc Internetul numai ca să deschidă un e-mail. Ar trebui analizat…

E o idee de business, nu te apuci și de asta?

E fain, aș vrea să trag concluzii, să mă gândesc la viitor, dar deocamdată am alte priorități.

Ce planuri mai ai?

Să dezvolt Blogal Initiative, unde o să facem Campionatul național de blogging, o să avem și niște burse pentru bloggeri și altele. Și o să mergem pe zonele de nișă, relansez sportlocal.ro, o să fie un proiect de comunități locale. Sportlocal.ro a fost gândit ca un proiect de publishing, pentru că eram jurnalist, dar în timp mi-am dat seama ce trebuie făcut. Practic, o să punem la dispoziția userilor o platformă și ei decid ce se scrie. O să fie foarte interesant, o să avem clasamente, facem un campionat… De fapt, asta înseamnă 2.0, să ne îndreptăm spre useri!