Hot Now

Mai puține zile lucrătoare în această lună. 15 august este zi liberă legală

12 08 2013, Portal HR , Comenteaza, 4.632 afisari

Românii au parte, anual, de douăsprezece zile de sărbătoare legală în care nu se lucrează, potrivit Codului Muncii. Una dintre acestea este Adormirea Maicii Domnului, sărbătorită de creștini joi, 15 august. Angajatorii sunt obligați să acorde salariaților liber în această zi, altfel riscă amenzi.  

Codul muncii prevede 12 sărbători legale, traduse în zile libere pentru salariați:

  • 1 și 2 ianuarie ;
  • prima și a doua zi de Paști;
  • 1 mai;
  • prima și a doua zi de Rusalii;
  • Adormirea Maicii Domnului – 15 august;
  • Sfântul Andrei – 30 noiembrie;
  • 1 decembrie – Ziua Națională a României;
  • prima și a doua zi de Crăciun – 25 și 26 decembrie.

Dintre acestea, numai o parte sunt, calendaristic, în timpul săptămânii. Conform calculelor noastre, în acest an, din cele 12 sărbători legale prevăzute de Codul Muncii, 8 „au picat” în timpul săptămânii, aducând o zi libera pentru cei care lucrează de luni până vineri. Celelalte sărbători legale  s-au nimerit în zile de week-end, când salariații cu un program de lucru de luni până vineri sunt oricum liberi.

Ce pedepse riscă angajatorii care nu dau liber pe 15 august

Legislația muncii este dură cu angajatorii care încalcă dreptul salariaților de a beneficia de zilele libere acordate de stat. Mai exact, amenzile pentru angajatorii care nu acordă zilele libere legale sunt cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei.

Totuși, există și categorii de salariați care, în zilele de sărbătoare legală, trebuie să se prezinte la muncă, angajatorii nefiind obligați să le acorde zilele libere stabilite de stat. Este vorba de acele domenii în care activitatea nu poate fi întreruptă din cauza “caracterului procesului de productie sau specificului activității”.

De asemenea, și angajații din unitățile sanitare și cele de alimentație publică trebuie să lucreze în zilele de sărbătoare legală. Codul muncii prevede că pentru aceste categorii de salariați se stabilesc, prin Hotărâre de Guvern, programe de lucru adecvate, astfel încât populația să dispună de asistență medicală și de alimentele de strictă necesitate.

Compensații pentru cei care trebuie să meargă la serviciu în zilele cu sărbători legale

Chiar dacă sunt nevoiți să fie prezenți la serviciu în ziua de 15 august, salariații care lucrează în domenii în care activitatea nu poate fi întreruptă din cauza “caracterului procesului de producție sau specificului activității” au dreptul, conform legislației muncii, să își ia o zi liberă în următoarele 30 de zile. Practic, până pe 14 septembrie, cei care au lucrat de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului pot solicita angajatorului o zi liberă.

Compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile se acordă și angajaților din unitățile sanitare și cele de alimentație publică care trebuie să lucreze în zilele de sărbătoare legală.

Codul muncii mai prevede ca pentru celelalte cazuri în care nu se acordă zile libere în sărbătorile legale „din motive justificate”, salariații trebuie să beneficieze de un „spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru”.

Angajatorii care nu oferă compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile sau sporul indicat de legislația muncii pot fi amendați cu o sumă cuprinsă între 5.000 și 10.000 de lei.

Obligat să mergi la serviciu, fără să primești compensații? Ce poți face

Pentru orice încălcare a prevederilor legale din domeniul relațiilor de muncă, inclusiv cele referitoare la zilele libere legale, salariații își pot da în judecată angajatorii sau îi pot reclama la Inspecția muncii.

Avocatul Andreea Șuteu, de la casa avocatura Ionescu și Sava, a explicat mai demult, pentru AvocatNet.ro, că salariații pot sesiza Inspecția muncii și/sau Inspectoratul teritorial de muncă de la domiciliul lor, direct sau în scris (prin poștă sau e-mail), această operațiune fiind scutită de orice fel de taxa.

„Sesizarea va trebui să conțină numele complet al reclamantului, codul numeric personal, adresa exacta, date de identificare ale angajatorului și ale locațiilor în care acesta își desfășoară activitatea. Referirile la date trebuie să cuprindă ziua, luna și anul, informațiile trebuie să fie concise, iar solicitările precizate clar”, preciza avocatul contactat de noi.

La depunerea sesizării, angajații nu trebuie să prezinte niciun fel de dovezi pentru că autoritățile vor controla angajatorul, urmând să-i solicite acestuia toate informațiile sau documentele pe care le consideră necesare pentru rezolvarea cererii salariatului.

„În cazul sesizării adresate Inspecției muncii sau Inspectoratului teritorial de munca, autoritățile sesizate urmează a veni în control la respectivul angajator pentru a verifica respectarea de către acesta a legislației muncii, precum și acordarea drepturilor și indeplinirea obligațiilor față de salariați. Cu ocazia controlului, se vor solicita conducerii angajatorului documentele și informațiile necesare, se vor procura dovezi, se vor efectua investigații, urmând să dispună măsurile pe care le consideră necesare, inclusiv constatarea contravențiilor și aplicare de sancțiuni contravenționale”, a explicat avocatul Andreea Șuteu.

Angajații care depun o astfel de reclamație la ITM nu trebuie să își faăa griji pentru repercursiuni pentru că, potrivit legii, aceste sesizări benficiază de confidențialitate, nefiind dezvăluit angajatorului motivul controlului.

O altă soluție: chemarea în judecată a angajatorului

Pe lângă sesizarea ITM, angajații mai au la dispoziție și o altă soluție: un proces cu angajatorul. Astfel, ei pot depune o cerere de chemare în judecată a angajatorului, la instanța de judecată de la domiciliu. Potrivit avocatului Andreea Șuteu, documentul trebuie să conțină numele și prenumele, domiciliul  sau reședința părții, numele și calitatea celui care reprezintă partea în proces (în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia și sediul profesional), obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului (atunci când prețuirea este cu putință), motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea, precum și dovezile pe care se sprijină fiecare capăt de cerere și semnătura.

Andreea Suteu a aratat că, în cazul litigiilor de muncă, nu se plătesc taxe de timbru și nici nu se aplică timbru judiciar.

Articol de Roxana Neagu, preluat de pe Avocatnet.ro.

Adauga comentariu

Cele mai noi

Peste jumătate dintre angajații români (59%) sunt îngrijorați de impactul incertitudinii economice asupra siguranței locului de muncă, potrivit studiului Randstad Workmonitor, aflat la a  douăzecea ediție. O treime (33%) dintre aceștia sunt îngrijorați de pierderea locului de muncă, procent care crește la 43 % în cazul celor cu vârsta cuprinsă între 45-54 de ani. „Ediția […]

Detalii

Compania Huawei este recunoscută ca angajator de top în România pentru prima oară și pentru a patra oară consecutiv în Europa, în cadrul Top Employers 2023 anunțat recent.  Obținerea certificării Top Employer demonstrează angajamentul organizației de a contribui la o lume mai bună pe piața forței de muncă, care se manifestă prin excelență în politicile […]

Detalii

2022 a fost anul în care angajații au reînceput să se întoarcă la munca de la birou, după doi ani în care stilul de muncă remote a fost mai degrabă regula decât excepția, iar 2023 pare că va continua această tendință. Potrivit datelor celui mai recent sondaj realizat de eJobs România, în acest moment, 46,1% […]

Detalii

Tot mai mulți se plâng de lipsa de pregătirea a noilor generații, însă foarte puțin se adaptează nevoilor lor „Tinerii de azi au nevoie de activități practice și vor teoria doar ca suport.” +1200 tineri și profesori din toată țara au beneficiat de programul ce a inovat educația 72% dintre tinerii de azi regretă că […]

Detalii
Newsletter-ul Portal Hr

Rămâi conectat la ultimele tendințe în HR

Abonează-te la newsletter