Primele date din studiul „Emoții la Muncă”: autonomia, recunoașterea și claritatea influențează climatul emoțional din organizații

Proiectul „Emoții la Muncă”, primul studiu național al culturii emoționale la locul de muncă din România, inițiat de EIRomania, HR Hub și Lumea D&I, se află în faza activă de colectare a datelor. Până în prezent, 75% dintre respondenți sunt femei, iar 25% bărbați, cu o reprezentare semnificativă din sectoare precum tehnologie și BPO.

Datele preliminare indică un decalaj structural între starea emoțională reală a angajaților și nivelul pe care aceștia îl consideră rezonabil sau ideal. Productivitatea și sentimentul de valorizare apar ca stări pozitive dominante, însă, în același timp, respondenții semnalează că experiența emoțională de zi cu zi se situează constant sub așteptări, indiferent de industrie, generație sau tip de angajare.

În funcție de gen, apar diferențe relevante. Femeile raportează mai frecvent anxietate, în special în sănătate, tehnologie, financiar și sectorul public, iar în industriile tradițional masculine menționează mai des sentimentul de a fi tratate incorect sau subvalorizate. Bărbații, în schimb, sunt mai expuși epuizării fizice și emoționale. Epuizarea apare ca problemă comună în sectoarele cu presiune ridicată, precum financiar, tehnologie și sănătate, ceea ce indică factori sistemici, nu individuali.

Feedback-ul calitativ colectat de la expatriați, angajați din sectorul public și profesioniști din tehnologie scoate în evidență trei teme recurente: autonomia, recunoașterea și claritatea. Autonomia și încrederea sunt menționate ca surse importante de energie și productivitate, în timp ce recunoașterea contribuției influențează direct motivația și angajamentul pe termen lung. Lipsa de claritate, prioritățile schimbătoare, procesele haotice și accesul limitat la informație, sunt una dintre principalele surse de anxietate.

În tehnologie și BPO, cel mai reprezentat sector în datele colectate până acum, autonomia este apreciată acolo unde există, însă absența ei în organizațiile mari, cu multe niveluri de management, produce frustrare. Tratamentul incorect, favoritismul și anxietatea legată de impactul inteligenței artificiale asupra locurilor de muncă apar ca teme distincte în răspunsuri.

Pentru expatriați, empowerment-ul se află în centrul experienței profesionale pozitive, în timp ce lipsa de transparență și tratamentul incorect contribuie la dezangajare. În sectorul public, sentimentul de a fi tratat incorect este asociat cu nepotismul, dublul standard și lipsa meritocrației.

Raportul național final va include statistici și interpretări pentru zece sectoare, printre care tehnologie, telecom, BPO, producție, retail, sănătate, financiar-bancar, construcții, ospitalitate, sector public, ONG-uri și educație. Analiza va fi segmentată și în funcție de vârstă, generație, regiune și nivel de senioritate.

Studiul rămâne deschis, iar chestionarul este disponibil în română și engleză, este anonim și poate fi completat în aproximativ șapte minute. Acesta se adresează tuturor celor care lucrează în România: angajați, antreprenori, freelanceri, profesioniști part-time și cetățeni străini activi pe piața muncii locale.