Regiunea Europei Centrale și de Est se confruntă cu o rată scăzută a șomajului

Șomajul foarte scăzut, creșterea dinamică, emigrarea și dezvoltarea rapidă a sectorului de servicii au creat o lipsă acută de forță de muncă în regiunea Europei Centrale și de Est (ECE). Conform ultimului raport intitulat “CEE Labour Force Riddle” al companiei de consultanță imobiliară Colliers International, o posibilă încetinire economică rezultată în urma acestei situații poate fi evitată prin mai multe soluții.

În prezent, disponibilitatea scăzută a potențialilor angajați este, poate, cel mai important factor luat în considerare de către companii atunci când evaluează planurile de afaceri și perspectivele de extindere în regiune. În cazul în care problema lipsei forței de muncă din cele mai mari 6 state membre UE din regiunea ECE nu este rezolvată, ar putea urma presiuni asupra creșterii PIB care s-ar putea transforma chiar și într-o recesiune, iar efectele negative asupra investițiilor s-ar resimți pe termen mediu sau lung. Toate aceste elemente ar putea avea implicații negative asupra pieței imobiliare din ECE în următorul ciclu economic.

„Problema aceasta există deoarece, de regulă, atunci când economiile ating niveluri ciclice scăzute ale șomajului, precedentul istoric arată că va avea loc o încetinire economică. Această încetinire presupune pierderea locurilor de muncă, creșterea ratei șomajului și, astfel, se restabilește un echilibru pe piața muncii. Acest mecanism implică pierderi economice deloc atrăgătoare pentru factorii de decizie politică, pentru mediul de afaceri sau pentru proprietarii de active imobiliare”, a declarat Mark Robinson, CEE Research Specialist.

Există 6 soluții care ar putea rezolva această problemă:

1. Reîntoarcerea forței de muncă din vest. În jur de 0,5 mil. locuitori ai celor 6 țări din ECE au migrat spre vest în 2016. Efectul de bumerang nu se resimte încă, însă condițiile economice care să îl declanșeze, inclusiv creșterea salariilor în regiune, sunt prezente.

2. Imigrația din est, din fosta URSS și nu numai, poate stimula forța de muncă din ECE. Prezența străinilor este vizibilă în regiune pentru prima dată. Aproape 7,1% din populația Cehiei în 2017 a fost străină, potrivit datelor Băncii Mondiale. Cea mai mică rată a fost de 1,8% în Polonia, dacă ținem cont de estimarea Băncii Mondiale de 221.307 de ucraineni prezenți în această țară, deși cifra ar putea fi considerabil mai mare. Ucrainenii influențează performanțele economice ale Poloniei și rezolvă problemele demografice și ale forței de muncă.

3. Îmbunătățirea calității muncii furnizate în regiune, printr-o educație și o formare mai bună pentru a spori productivitatea. Mutarea angajaților din posturile publice poate fi o opțiune în Ungaria și Slovacia.

4. Creșterea „ratei de activitate” a populației cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 ani și, probabil, și a celor la vârsta de pensionare. În ultimii 15 ani, regiunea a avut succes cu politicile menite să crească participarea forței aptă de muncă.

5. Automatizarea și reducerea orelor de lucru săptămânale ar putea ajuta. Automatizarea îmbunătățește productivitatea fiecărui angajat prin eliminarea unor angajați. Țările cu probleme legate de forța de muncă pot încuraja indirect chiar investițiile companiilor în automatizare. În timp ce regiunea ECE nu este deloc singura care se confruntă cu această amenințare la adresa locurilor de muncă, o pondere ridicată a PIB-ului regiunii este generată de industria prelucrătoare, într-un context al pieței muncii tensionate. Automatizarea în industria prelucrătoare poate face diferența din prisma cererii de forță de muncă mai degrabă în industrie decât în servicii. Semnele unor evoluții în această direcție sunt prezente în Germania, unde putem vedea exemple de trecere la o săptămână de lucru de 28 de ore în companiile de producție auto.

6. Recesiunea nu este inevitabilă pentru economiile țărilor ECE, dar inflația este în creștere, iar băncile centrale încep să majoreze ratele dobânzilor. O încetinire economică poate acționa pentru a reduce cererea de muncă.

Primele două soluții pot avea rezultate bune pe termen scurt. Soluțiile 3 și 4 sunt avantajoase pe termen lung. Ultimele două sunt prea puțin utile în perspectivă.