Viața ca un circ

Când ai fost ultima dată la circ? Poate erai copil și te fascinau luminile strălucitoare și culorile, și acrobațiile incredibile sau animalele de poveste. Sau poate ai tras o burtă zdravănă de râs la giumbulucurile clovnilor. A trecut mult timp de atunci, și circul pare uitat. Și, dacă ai copii, probabil ai fost acolo cu ei pentru a-i distra așa cum te-ai distrat și tu cândva, de mult.

Eu te invit acum în lumea circului pe care s-o privim împreună altfel, cu ochi de adult. O lume aparent fascinantă, dar care seamănă în felul ei de a fi cu însăși viața, dacă ar fi s-o luăm cu toate la pachet.

Orice spectacol de circ nu e doar o serie de numere adunate laolaltă, ci are o temă, un sens. Fie că se cheamă ”Călătorie în jurul lumii” sau ”Profețiile mayașe”, există un fir roșu ce leagă absolut tot ce se întâmplă în cele 2 ore și jumătate. Care este tema vieții tale? Pentru ce umbrelă se adună zilele, și anii, și deceniile?

Te invit acum să urmărești cu atenție numerele de acrobație. Indiferent că sunt la trapez, la sol sau pe frânghii atârnate în neant, niște gimnaști fac performanță cu scopul de a ne distra pe noi, spectatorii, și de a ne arăta că se poate. O performanță dusă dincolo de limitele oricărei normalități aparente, ce presupune mii de ore de muncă, focus și concentrare antrenate la maxim, o excelentă autocunoaștere, atât a propriilor limite fizice și psihice, dar și a potențialului ce se vrea explorat. Dacă luăm acest portret și-l transpunem în viețile noastre, aș spune că am găsit cheia succesului. În orice domeniu ai activa, dacă ajungi să faci ceea ce fac acrobații ca să se pregătească pentru spectacol, cu siguranță ai ajunge unde dorești. Ca și ei: la aplauzele spectatorilor. Cine sunt ”spectatorii” tăi?

Dar asta nu e totul.

Eu personal ani de zile am refuzat să merg la circ din cauza animalelor. Mai bine zis, cu gândul că niște animale dresate nu au cum să fie fericite fiind scoase din mediul lor natural și forțate să facă lucruri care nu sunt în zestrea lor genetică. Dar am trecut peste asta, și acum pot spune că nu e chiar așa. Am văzut dresori (indiferent că vorbim de tigri, pantere, crocodili sau papagali), care își iubesc animalele și le respectă felul de a fi, reușind, nu știu cum, să le obțină cooperarea și să îi urmeze ca pe lideri. În cazul panterelor și tigrilor, acești lideri numiți dresori sunt permanent la limita pericolului, sunt tot timpul provocați și în alertă. Se formează acolo, în arenă, o legătură unică între om și animal, care mie îmi vorbește despre flexibilitate și comunicare foarte profundă. Și așa învățăm și din asta câteva elemente de conviețuire cu cei din jurul nostru. Cine sunt panterele și tigrii din viața ta?

Nu în ultimul rând, nu am avea o viață reușită fără un pic de umor și de … aspect ludic. Clovnii ne aduc aminte că dacă facem haz de necaz, putem trece mai ușor peste greutăți și ne putem antrena creativitatea. Deși par ridicoli la prima vedere, umorul lor este extrem de creativ. Adică, zic, ce gândire scoasă din cutie trebuie să ai, ca să faci mișto de tine în halul acela?!

Așadar, du-te la circ! Adu în viața ta lecțiile minunate ale dresorilor și animalelor lor pentru a vedea cum poți deveni un lider mai bun; lecțiile acrobaților care te învață disciplina și autocunoașterea, munca și perseverența și obiectivele foarte clare; și lecțiile clovnilor pentru râde un pic mai mult de tine însuți și pentru a-ți reaminti să te joci. Copilul din tine are nevoie de asta. Iar adultul din tine are nevoie de un copil interior fericit.