Viitorul muncii? Să-l regândim împreună

Într-un studiu care a făcut senzație, specialiștii de la Oxford University au estimat că aproximativ 47% din joburile americanilor și 54% ale celor care muncesc în Europa riscă să fie înlocuite de mașini nu în 100 de ani de acum înainte, ci în următorii 20 de ani.

În 2013, într-un studiu derulat de cei de la Harvard Business Review, din cei 12.000 de profesioniști intervievați, jumătate a declarat că jobul lor nu are „sens sau importanță”, în vreme ce la fel de mulți nu s-au putut racorda la misiunea companiei în care lucrează.

Un alt chestionar completat de 230.000 angajați din 142 țări a evidențiat faptul că doar 13% dintre respondenți muncesc cu plăcere.

Recent, rezultatele unui studiu derulat în Marea Britanie au subliniat faptul că 37% dintre britanici consideră că ceea ce fac nu are niciun sens.

Nu știm care este situația la noi, dar nu credem că suntem prea departe de aceste procente. Cu alte cuvinte, munca, așa cum o știm, nu se simte deloc bine și, dacă e să acceptăm ideea că nivelul de implicare a angajaților este ingredientul esențial al companiilor de succes, e firesc să ne punem problema cum ar trebui să reinventăm modul în care muncim și, evident, modul în care ne raportăm la ideea de succes în viață și la nevoia de împlinire despre care au vorbit și continuă să vorbească psihologii.

Dacă și voi sunteți îngrijorați de viitorul muncii, vă recomandăm azi articolul de pe World Economic Forum din care am spicuit datele de mai sus: A growing number of people think their job is useless. Time to rethink the meaning of work.

Dacă, așa cum spunea Oscar Wilde, „progresul nu este nimic altceva decât realizarea utopiilor”, atunci putem începe să credem că este posibil un astfel de viitor:

Save