Principiul ghindei… sau despre beneficiile coaching-ului

Vi s-a intamplat sa va puneti intrebarea „cum mi-ar putea fi coaching-ul de folos?”.

Raspunsul este probabil dezarmant pentru “fanaticii” coaching-ului: nu cred ca este un panaceu, o metoda potrivita pentru oricine, oricand, in orice moment al vietii si care da rezultate cu orice coach am lucra.

Pe de alta parte, cred ca este o metoda din care fiecare poate lua ce i se potriveste si il poate ajuta in Calatoria sa proprie…

Incepem cu o metafora

Una din metaforele definitorii pentru coaching este ghinda care are deja tot ceea ce ii este necesar pentru a deveni stejar.

Si o analiza a beneficiilor coaching-ului ar putea incepe cu “avantajele” ghindei de a se transforma in stejar. Fiind stejar, ghinda creste si se inalta catre cer. Copacul are frunze si fructe, poate rodi si da viata. Acum are radacini adanc infipte in pamant, este stabil si puternic. Mai mult, ofera umbra calatorului obosit dar lasa si lumina sa ii strabata frunzisul des. Este, impreuna cu ceilalti stejari, padurea!

Si continuam cu beneficiile coaching-ului

Beneficiile coaching-ului? Intr-un cuvant: devenire. In mai multe: crestere, inaltare, curaj, asumare, responsabilitate, constientizare, integrare.

Dar pentru a descrie mai in detaliu beneficiile acestei metode, voi relua modelul bazat pe cele doua concepte: “a fi” si “a face”.

Astfel, putem delimita in cadrul oricarui proces de coaching trei etape:

1. Obiective initiale (ce doreste clientul “sa faca”). La inceputul unui proces de coaching, clientul isi propune o serie de obiective pe care doreste sa le atinga. In functie de specificul clientului, obiectivele pot fi de natura personala (ex.: imbunatatirea unei relatii, atingerea greutatii optime) sau profesionala (ex.: atingerea obiectivelor de vanzari, adaptarea la un nou post managerial).

2. Constientizare (ce incepe clientul “sa fie”). Indiferent de tipul obiectivelor, un proces de coaching eficient largeste (si uneori modifica) sistemul de referinta al clientului. Astfel, acesta isi depaseste temeri si credinte auto-limitative si constientizeaza ceea ce isi doreste cu adevarat.

Acum, obiectivul, care de multe ori se poate modifica, devine strans legat de sistemul de valori si de identitatea sa. Concomitent, motivatia intrinseca este superioara si devine mult mai clar “de ce” este importanta atingerea obiectivului (de exemplu: vreau sa ajung la greutatea de 70 de kilograme deoarece aceasta este greutatea optima inaltimii mele si ma ajuta sa imi mentin un stil de viata sanatos, care este foarte important pentru sistemul meu de valori).

3. A face (cum incepe clientul “sa faca”). Finalul unui proces de coaching reusit este reprezentat de trecerea “in act”, la actiune. Acum, cand increderea in reusita este mai mare decat indoiala, clientul gaseste resurse, planifica si actioneaza pentru indeplinirea obiectivului sau.

Coachingul se finalizeaza de obicei cu claritatea atat de necesara succesului (dupa cum spunea Brian Tracy) – un plan de actiune detaliat, cu responsabilitati bine definite si incadrate in timp.

Sintetizand, cred ca coaching-ul ofera un raspuns puternic la intrebarea: ”Cum sa FAC sa FIU?”