Secțiune susținută de

Valoarea inteligentei colective pentru organizatii

Portal HR \ Actual \ Valoarea inteligentei colective pentru organizatii

In resurse umane vorbim despre inteligenta emotionala (EQ) asa cum a fost ea definita de Goleman si despre inteligenta in sensul traditional (IQ-ul pe care il masoara testele de inteligenta). Mai vorbim si despre inteligenta organizationala si despre inteligenta sociala, dar conceptul de inteligenta colectiva este unul mai putin folosit (din pacate).

Un studiu derulat recent de cercetatorii de la MIT a scos la iveala o realitate pe cat de neasteptata, pe atat de provocatoare. In cateva cuvinte, concluziile studiului despre inteligenta grupurilor/echipelor ar suna asa:

1 + 1 = 3

Oricat de contrar legilor aritmeticii ar parea aceasta afirmatie, se pare ca grupurile de oameni care colaboreaza bine au un nivel general de inteligenta mai mare decat inteligenta fiecarui membru in parte. Dar vestile bune, am spune noi, nu se opresc aici. Pentru ca tot cercetatorii de la MIT au descoperit ca un grup va avea tendinta sa colaboreze mai bine daca din el face parte un anumit numar de femei.

Explicatia nivelului de inteligenta colectiva al grupului vine din ceea ce cercetatorii numesc existenta nivelelor ridicate de „sensibilitate sociala” (citita ca disponibilitatea grupului de a permite tuturor membrilor sai sa isi spuna parerea pe rand si sa isi foloseasca abilitatile in anumite contexte critice).

Sensibilitatea sociala se leaga si de capacitatea membrilor grupului de a-si percepe emotiile. Grupurile cu sensibilitate sociala scazuta par sa fie cele in care exista un singur membru dominant, consecinta imediata fiind si un nivel de inteligenta colectiva scazut. Nu in ultimul rand, grupurile cu mai multe femei au facut dovada unui nivel crescut de sensibilitate sociala si, ca atare, de inteligenta colectiva.

Avantajele existentei inteligentei colective nu sunt, si in lumina acestor descoperiri, de ignorat pentru organizatii. De la abilitatea de a face fata mai usor situatiilor critice pana la nivelul de confort al membrilor grupului/organizatiei si implicit dorinta lor de a se implica si actiona pozitiv, lista este lunga.

Unul din obiectivele pe care cercetatorii si le-au setat in continuare este stabilirea numarului optim de femei care poate asigura un nivel mai mare de sensibilitate sociala si ca atare de inteligenta colectiva a unui grup. O astfel de descoperire ar putea duce, printre altele, la punerea la punct a unor metode de imbunatatire a performantei echipelor care sa presupuna o schimbare a componentilor grupului si o redefinire a modalitatilor de abordare a problemelor.

Citeste tot articolul de pe MIT Putting Heads Together pentru a vedea mai multe implicatii revolutionare ale cercetarii despre inteligenta colectiva.

Daca subiectul ti se pare interesant si vrei sa afli mai multe si despre prostia colectiva, poti urmari si acest interviu cu Thomas Malone – Director of the MIT Center of Collective Intelligence.


Data articol: decembrie 8, 2010

Newsletter-ul Portal HR

100% fără spam