Noul coleg nu cere salariu și poate lucra non-stop. Cum schimbă agenții AI felul în care funcționează companiile

Inteligența artificială a intrat în companii mai întâi ca un instrument: scria un e-mail, rezuma un document, genera cod sau răspundea unei întrebări. Etapa în care ne aflăm acum, însă, schimbă regulile complet. Agenții AI nu se limitează la a răspunde unor comenzi, ci pot primi un obiectiv, pot planifica pașii necesari și executa succesiv sarcini pentru a-l atinge. Exact ca o parte dintre colegii tăi din echipă.

Diferența poate părea tehnică, dar efectul este organizațional. Un agent AI poate analiza informații, pregăti rapoarte, urmări procese, interacționa cu alte sisteme și prelua o parte dintre sarcinile repetitive ale unei echipe. Nu are program de lucru și poate opera 24/7. Microsoft arăta în Work Trend Index 2025 că 46% dintre liderii chestionați spuneau că organizațiile lor folosesc deja agenți pentru automatizarea integrală a unor fluxuri sau procese.

De la instrument la executant

Pentru profesioniștii din domeniu, această transformare ridică o întrebare care depășește tehnologia: cum conduci o organizație în care o parte din muncă este realizată de agenți AI? Marius Hanganu, co-fondator al companiei Tremend, observă o asemănare interesantă între modul în care sunt coordonați aceștia și managementul unei echipe. Avantajul competitiv începe să se deplaseze de la „cine ai angajat” către felul în care echipa utilizează modelele AI. Într-o astfel de organizație, managerul nu gestionează doar oameni. Trebuie să decidă ce deleagă unui agent, cum verifică rezultatele, cine răspunde pentru deciziile finale și unde autonomia AI trebuie să se oprească.

Deloitte definește agentic AI drept soluții capabile să ducă la capăt sarcini complexe și să urmărească obiective cu intervenție umană redusă sau chiar fără supraveghere în anumite etape. Compania estima că 25% dintre organizațiile care utilizau AI generativ urmau să lanseze proiecte-pilot cu agenți AI în 2025, proporție care ar putea ajunge la 50% în 2027.

Datele McKinsey arată cât de repede a intrat fenomenul în agenda companiilor. În raportul „The State of AI 2025”, 23% dintre respondenți spuneau că organizațiile lor scalează deja sisteme agentice în cel puțin o funcție, iar alte 39% experimentau cu ele. Implementarea la scară largă rămâne însă limitată: în nicio funcție de business ponderea organizațiilor care scalează agenții nu depășea 10%.

Asta sugerează că suntem mai degrabă la începutul transformării decât la finalul ei.

Ce se întâmplă cu productivitatea

Miza economică este semnificativă. PwC a analizat aproape un miliard de anunțuri de angajare de pe șase continente și mii de rapoarte financiare. Potrivit Global AI Jobs Barometer 2025, industriile cele mai expuse la AI au înregistrat o creștere a veniturilor per angajat de 27%, față de 9% în industriile cel mai puțin expuse. În același timp, competențele solicitate de angajatori se schimbă cu 66% mai repede în ocupațiile puternic expuse AI.

Cifrele nu înseamnă că AI este singura cauză a diferenței de productivitate. PwC precizează că datele indică o asociere puternică, nu demonstrează singure cauzalitatea. Dar ele arată dimensiunea schimbării pe care companiile încearcă să o exploateze.

Organigrama în care nu toți „colegii” sunt oameni

Schimbarea importantă ar putea fi, de fapt, una de management. Dacă un agent poate cerceta piața, altul poate analiza datele, iar un al treilea poate pregăti un raport, avantajul unei companii nu mai depinde doar de accesul la un model AI. Contează cum împarte munca între oameni și tehnologie, ce procese automatizează și unde păstrează decizia umană.

De aceea, apariția agenților AI poate schimba inclusiv felul în care este măsurată performanța unei echipe. În loc să urmărească doar câte sarcini poate realiza un angajat, companiile vor fi interesate și de cât de eficient știe acesta să delege către AI, să evalueze rezultatele produse și să combine judecata umană cu viteza tehnologiei. În acest scenariu, abilitatea de a lucra cu agenți AI devine ea însăși o competență profesională.

Acest lucru nu înseamnă că organigrama clasică va fi înlocuită peste noapte de una populată cu „angajați digitali”. Agenții AI pot produce informații greșite, pot interpreta defectuos contextul sau pot lua decizii nepotrivite dacă primesc prea multă autonomie. Tocmai de aceea, una dintre provocările următorilor ani va fi stabilirea unei granițe clare între sarcinile care pot fi delegate și deciziile pentru care responsabilitatea trebuie să rămână umană.