Erori in formularea intrebarilor

Tehnica intrebarilor este esentiala pentru derularea unui interviu de calitate si obtinerea informatiilor dorite. De multe ori, insa, din diverse motive, apar greseli in formularea intrebarilor. Si o intrebare gresita duce la un raspuns putin relevant ce afecteaza sirul conversatiei in sens negativ.

Mai jos sunt descrise cateva astfel de greseli. Ca si in cazul erorilor in evaluare, primul pas pentru imbunatatirea tehnicii intrebarilor este constientizarea acestor greseli. De multe ori ele apar ca o consecinta a emotiilor evaluatorului, a pregatirii insuficiente sau pur si simplu a grabei/ crizei de timp.

1. Intrebarile duble (formularea a doua intrebari intr-una singura)

Exemplu:
Cum luati deciziile privind impartirea responsabilitatilor intre membri echipei si cum comunicati aceste decizii.

Observatii:
Este vorba aici de doua subiecte diferite dar cu siguranta la fel de importante. Pe de o parte evaluatorul este interesat de procesul decizional si pe de alta de modalitatea de comunicare. Desi implicit legate, cele doua aspecte sunt cat se poate de diferite si trebuie tratate ca atare in conversatie. Este foarte posibil ca raspunsul la prima intrebare sa arunce o lumina interesanta asupra unor alte aspecte cheie. Din pacate insa, legarea celor doua intrebari va crea confuzie in mintea candidatului. Vor fi foarte putini aceia care vor raspunde la ambele. In realitate vor raspunde fie la cea pe care au retinut-o mai bine (prima sau ultima), fie la cea pentru care raspunsul este mai comod. Oricum ar fi, intrebarile duble afecteaza calitatea comunicarii si consistenta informatiilor colectate.

2. Intrebarile sugestive

Exemplu:
Sunteti de acord cu mine ca este necesar sa…?
Nu vi se pare firesc ca…?

Observatii:
Vor fi putini acei candidati care in fata unei astfel de sugestii sa raspunda negativ. La fel de putini sunt evaluatori care reusesc sa stapaneasca aceasta tehnica a intrebarilor pentru a verifica reactii spontane. Astfel, raspunsul la acest gen de intrebari nu aduce nimic nou, nu clarifica niciun aspect, este practic un raspuns cu valoare nula.

3. Intrebarile negative

Exemplu:
Nu avem suficiente date pentru a intelege… Dvs. ce parere aveti?

Observatii:
Din nou aceasta structura a interogatiei duce catre sugestie si este putin probabil ca evaluatorul sa primeasca raspunsuri cu adevarat pertinente. Va primi poate opinii si pareri a caror valoare de adevar va fi greu daca nu imposibil de verificat. In plus, orice negatie incarca negativ o interactiune, cu atat mai mult cu cat o intrebare trebuie sa fie in sine o deschidere si nu o inchidere.

O abordare mai detaliata a erorilor in formularea intrebarilor va atinge in mod obligatoriu si subiectul intrebarilor ipotetice. Chiar daca ele in sine nu constituie o greseala, folosirea abuziva sau neadecvata pozitiei pentru care se recruteaza poate afecta considerabil calitatea evaluarii.

O intrebare ipotetica duce la un raspuns ipotetic. Nu exista nicio certitudine ca pus in situatia respectiva candidatul va reactiona asa cum afirma. De aici si pericolul luarii unei decizii pe baza coerentei raspunsurilor la intrebarile ipotetice. Ele se pot dovedi utile in cazul recrutarii de profile care nu au o experienta anterioara de lucru (desi in zilele noastre este putin probabil sa discutam cu studenti care nu s-au implicat intr-un fel sau altul in activitati lucrative sau voluntare). Dar sunt absolut ineficiente atunci cand este vorba de recrutarea pentru pozitii care presupun profile cu o anumita experienta, situatie in care evaluatorul trebuie sa conduca discutia catre situatii concrete, comportamente observabile si rezultate masurabile.