Untura, Gaste, Vin

Aceste trei cuvinte troneaza, mazgalite stangaci pe o foaie de carton, pe frontispiciul unei gospodarii deloc modeste. Trecand pe langa ea am franat brusc si nu am ezitat sa o fotografiez, multumit ca am surprins unul din ineditele demersuri de marketing din economia autohtona. M-am distrat copios si am pus-o iute pe profilul meu de Facebook, la gandul ca se vor distra si altii.

Mi-am amintit apoi de multele aplicatii pe care le-am primit, ca recrutor, si care purtau sus, pe frontispiciu, inscriptii similare. Nu, nu glumesc, si-o sa vedeti ca sunt si puncte pozitive intr-un astfel de demers. Hai sa  analizam:

1. Claritate. Aici voi da o nota mare. Nu pentru forma, font, culoare sau (cali)grafie (voi vorbi despre ele mai jos). Pentru concizia cu care omul ne prezinta ce are de vanzare. Untura, gaste, vin! Nu sarmale, nu sandale. Tot astfel, multe dintre mesajele de aplicatie pe care le primesc au scris clar in titlu: „Aplicatie pentru pozitia …cod…”. Nu simplu „Aplicatie” sau, si mai rau, „CV-ul meu”. Extrapoland la mediul online, pentru ca de o buna vreme gasirea unui job nu se mai rezuma la clasicele CV si Scrisoare de Intentie trimise prin e-mail, cautarea imi este usurata atunci cand gasesc pe profilul de LinkedIn al candidatului, scris cat mai sus: „Expert web-design si SEO” sau „Specialist logistica”.  Pentru cei care-si considera blogul personal sau contul de facebook drept unelte in dezvoltarea carierei profesionale, recomand astfel de cuvinte-cheie inserate in header, la „Despre mine” sau, respectiv, la „Profile/Info” si, de ce nu, uneori chiar la „Status”.

2. Vizibilitate. As fi putut trece foarte usor pe langa cartonul de 50 pe 50 cm agatat de fatada casei cu pricina. Noroc ca mergeam pe banda I, nedepasind viteza legala. Nu stiu, pe de alta parte, daca ma inscriu, ca turist in drum spre statiunile de pe litoral, in publicul tinta (sau „targhetul-tinta”, cum am auzit recent la TV 🙂 ) al respectivului comerciant. Poate anuntul este dedicat exclusiv localnicilor in cautare de produse agro-alimentare. Imi pun, in acest caz, indreptatita intrebare: „Daca e doar pentru localnici, pentru ce mai e nevoie de anunt?” In mod similar, un profil de LinkedIn sau Facebook bine construite sau un blog aratos, cu continut remarcabil nu valoreaza mai nimic daca nu sunt vizitate. Conexiuni suficient de numeroase, realizate dupa o strategie bine pusa la punct (oameni de HR, persoane-cheie din companiile vizate pentru angajare, oameni de media si PR cunoscuti, etc.) pot ajuta la cresterea vizibilitatii. Despre SEO n-am sa vorbesc aici. Sunt oameni mult mai priceputi ca mine care o fac. Un minim „search” pe Google sigur va da rezultate.

3. Profesionalism. Aici voi vorbi mai pe larg despre forma. Pentru ca forma este cea care genereaza, intotdeauna, prima impresie. Jalnica, pentru reclama din exemplul meu. Nu foarte reusita, din pacate, pentru multe din aplicatiile primite. Chiar daca, fata de vanzatorul de untura, de gaste si de vin, avem avantajul tehnoredactarii care ne scapa de literele verzi si chinuite, ne „pricepem” uneori sa facem documentele greu de urmarit prin fonturi neinspirat alese, spatieri prea largi sau prea inghesuite, briz-brizuri si chenare inutile. Lucru valabil, in egala masura, si pentru modul cum ne promovam online, mai ales pe blogul personal. Profesionalism, dupa parerea mea, inseamna in acest caz bun gust si decenta. Atentie la „ornamente” – fotografii, clipuri video, widget-uri! Ele sunt menite sa accentueze (era sa scriu „accentoeze”, cei care ma citesc stiu de ce :-)) tuse relevante de continut, nu sa distraga atentia de la el.

4. Impact. Daca veti privi cu aplecare spre detaliu imaginea propusa drept pretext (fotografia pe larg o puteti vedea aici), veti observa, probabil, disonanta dintre finisajul ingrijit al casei (chiar daca nu de foarte mult bun gust) si „panoul publicitar” incropit ieftin, parca in batjocura, dintr-o foaie modesta de carton. Astfel de disonante, ca si cele din muzica, ne deranjeaza simturile. Le percepem negativ. La un nivel subconstient, de multe ori, simtim ca ceva nu-i in regula. Ne intrebam ce este cu adevarat reprezentativ pentru cel care-si promoveaza astfel imaginea: casa aratoasa sau reclama de doi lei? Titlul verde, cursiv sau textul cu fonturi rosii, drepte pe fond gri? Un header desenat neconvingator in „Paintbrush” sau continutul plin de miez? In fine, „Career Objectives” enuntate clar si frumos la inceput sau cele 43 de greseli gramaticale din cele 3 pagini care urmeaza?

Si tot despre impact: asa cum va spuneam mai devreme, eu am franat brusc la vederea reclamei. M-a atras ineditul si spumosul ei umor involuntar. Tot asta m-a atras atunci cand am citit un CV intocmit prost, primit de la adresa „Candidatul_Ideal@domeniu.com”

Imi propun sa franez brusc si atunci cand voi primi CV-ul vostru. Atras, insa, de altceva!

Afla mai multe despre Dragos Popescu aici.