AI-ul devine obișnuință la job: 58% dintre utilizatorii români îl folosesc și în activitatea profesională

Inteligența artificială a intrat rapid în viața de zi cu zi a românilor, iar utilizarea sa la locul de muncă este deja semnificativă. Potrivit studiului „AI Adoption Report România 2026”, realizat de MKOR, 70% dintre românii cu vârste între 18 și 65 de ani folosesc în prezent instrumente AI, iar 58% dintre utilizatori apelează la ele și în activitatea profesională.

Adopția este cea mai ridicată în rândul Generației Z, unde 89% dintre respondenți spun că folosesc AI. Procentul scade la 72% pentru Millennials, 66% pentru Generația X și 39% în cazul Baby Boomers.

ChatGPT rămâne instrumentul dominant. 98% dintre participanții la studiu au auzit de acesta, iar 86% dintre utilizatorii de AI spun că l-au folosit în ultimele 30 de zile. Gemini a fost utilizat de 48%, Claude de 17%, iar Copilot de 16%.

Utilizarea AI crește mai repede decât capacitatea de a recunoaște conținutul generat

Studiul a inclus și un test practic, în care respondenții au primit două texte și au fost rugați să identifice varianta redactată de o persoană. 52% au ales drept text uman un fragment generat de inteligența artificială, în timp ce 48% au identificat corect varianta scrisă de om.

Rezultatul arată că folosirea frecventă a AI nu înseamnă automat și capacitatea de a recunoaște conținutul produs de aceste instrumente. Pentru companii, acest decalaj ridică probleme legate de transparență, mai ales atunci când AI este folosit în procese care îi afectează direct pe angajați sau candidați.

În recrutare, 24% dintre respondenți spun că ar fi nemulțumiți dacă ar descoperi că CV-ul le-a fost evaluat cu ajutorul inteligenței artificiale fără ca acest lucru să le fi fost comunicat.

Reticența este și mai pronunțată în domenii cu miză personală ridicată. 32% dintre români spun că s-ar simți trădați dacă ar afla că explicațiile primite de la un medic privind rezultatele unor analize au fost generate de AI, iar 27% ar avea aceeași reacție în cazul unui psiholog sau consilier online.

Tot 27% ar fi deranjați dacă ar crede că discută cu un angajat al unei bănci, dar interacțiunea ar fi de fapt cu un asistent virtual. În schimb, 15% dintre respondenți spun că nu îi deranjează utilizarea nedeclarată a AI, atât timp cât rezultatul este bun.

„Oamenii acceptă tehnologia nouă. Disconfortul apare când descoperă că au vorbit cu un AI abia după o decizie medicală sau o discuție despre bani. Sunt momente în care orice eroare costă. Ascunderea acestor instrumente rupe legătura de încredere”, spune Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR.

În același timp, lipsa utilizării AI nu este explicată în principal prin dificultăți tehnice. Jumătate dintre cei care nu folosesc astfel de instrumente spun că preferă să rezolve lucrurile singuri sau să discute cu persoane reale, iar un sfert dintre non-utilizatori consideră AI periculos pentru societate.

„AI Adoption Report România 2026” a fost realizat de MKOR în două valuri de cercetare, în mai și august 2026, pe un eșantion de 1.000 de persoane cu vârste între 18 și 65 de ani. Eșantionul este reprezentativ la nivel național și ponderat după gen și vârstă, iar cercetarea are o marjă de eroare de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%.