Studiu MKOR: 22% dintre angajații români cer mai întâi ajutorul AI-ului, înaintea colegilor sau managerilor

Inteligența artificială schimbă modul în care angajații români își rezolvă sarcinile de serviciu. Potrivit studiului „AI Adoption Report România 2026”, realizat de MKOR, 22% dintre angajați apelează mai întâi la un asistent AI atunci când întâmpină o problemă la locul de muncă. În același timp, 36% consideră că pozițiile de junior vor fi cele mai afectate de reducerea oportunităților de angajare.

Asistenții AI devin o sursă obișnuită de sprijin profesional, iar pentru o parte dintre angajați au început să înlocuiască discuțiile cu membrii echipei. Conform cercetării MKOR, atunci când nu știu cum să rezolve o sarcină, 22% dintre angajați consultă mai întâi un instrument AI, 19% folosesc resursele interne ale companiei, iar câte 16% apelează la un coleg de nivel similar, la managerul direct sau la o căutare pe internet.

Doar 9% preferă să încerce singuri, prin metoda încercării și erorii. Deși diferențele dintre aceste opțiuni sunt relativ mici, rezultatele indică o schimbare în felul în care circulă informația în organizații. Asistenții AI devin o alternativă la sprijinul oferit de colegi și manageri, cu posibile implicații pentru colaborare, formarea profesională și transferul de cunoștințe între generațiile de angajați.

Patru din zece angajați folosesc AI-ul pentru a elimina sarcinile repetitive

Pentru angajații care utilizează deja inteligența artificială la serviciu, principalul beneficiu este reducerea timpului dedicat activităților repetitive. Astfel, 39% folosesc AI-ul pentru a scăpa de sarcinile monotone, iar un procent similar îl consideră un avantaj competitiv față de alți profesioniști din domeniul lor.

Totodată, 31% văd utilizarea AI-ului ca pe o necesitate pentru a nu rămâne în urmă profesional. Doar 6% percep această tehnologie ca pe o presiune suplimentară, iar 4% o asociază cu stresul sau anxietatea.

Cu toate acestea, majoritatea respondenților nu anticipează transformări importante ale propriului loc de muncă în următorii trei până la cinci ani. Aproximativ 58% consideră că activitatea lor se va schimba puțin sau deloc: 32% nu se așteaptă la nicio modificare, iar 26% cred că AI-ul va prelua numai sarcini minore.

În schimb, 23% estimează că o parte semnificativă a responsabilităților lor va fi modificată, în timp ce 11% consideră că profesia lor ar putea deveni rară sau chiar ar putea dispărea.

Studiul identifică și diferențe între angajații care folosesc AI-ul și cei care nu au adoptat încă aceste instrumente. În rândul utilizatorilor, 38% anticipează schimbări moderate sau importante ale activității, comparativ cu 21% dintre cei care nu au utilizat inteligența artificială.

Pozițiile entry-level, cele mai vulnerabile în fața automatizării

Una dintre cele mai relevante concluzii ale cercetării pentru departamentele de resurse umane privește viitorul angajaților aflați la început de carieră.

Dintre respondenții care au putut evalua impactul AI-ului asupra angajărilor, 36% consideră că oportunitățile pentru persoanele cu maximum doi ani de experiență vor scădea cel mai mult. Alți 30% estimează că toate nivelurile profesionale vor fi afectate în mod egal, 16% indică pozițiile intermediare și numai 10% consideră că rolurile de senior vor fi cele mai expuse.

Schimbările sunt deja observate de o parte dintre angajații cu experiență. Dintre respondenții cu cel puțin trei ani de activitate profesională, 15% afirmă că organizațiile angajează mai puțini juniori și transferă sarcinile simple către instrumentele AI.

În același timp, 13% observă că angajații tineri solicită mai rar sprijinul colegilor seniori, preferând să consulte un asistent AI, iar 11% consideră că transferul de experiență practică între generații a devenit mai dificil.

Există însă și beneficii: 15% dintre respondenți remarcă faptul că juniorii ajung mai repede la un nivel bun de productivitate datorită utilizării AI-ului.

Aceste rezultate ridică o problemă pentru strategiile de recrutare și dezvoltare profesională. Reducerea pozițiilor de început de carieră poate aduce economii imediate, dar poate limita, în timp, numărul profesioniștilor care acumulează experiența necesară pentru a ocupa roluri specializate sau de coordonare.

Gândirea critică și adaptabilitatea, mai importante decât utilizarea instrumentelor AI

În privința competențelor necesare în următorii ani, angajații români acordă cea mai mare valoare gândirii critice și capacității de a verifica rezultatele generate de inteligența artificială. Aceste abilități sunt menționate de 21% dintre respondenți.

Adaptabilitatea și învățarea continuă ocupă următoarea poziție, cu 20%, în timp ce 19% mizează pe specializarea în domenii practice în care AI-ul nu poate interveni direct. Tot 19% consideră că abilitățile umane, precum empatia, negocierea și leadershipul, vor avea cea mai mare valoare profesională.

Utilizarea eficientă a instrumentelor AI este considerată cea mai importantă competență de 15% dintre respondenți.

Diferențele dintre primele patru categorii sunt reduse, însă rezultatele sugerează că angajații asociază pregătirea pentru schimbările tehnologice cu dezvoltarea capacității de analiză, învățarea continuă și experiența profesională, nu exclusiv cu stăpânirea instrumentelor digitale.

Pentru angajatori, aceste percepții aduc în discuție modul în care sunt construite programele de formare. Pe lângă instruirea în utilizarea AI-ului, devin relevante verificarea informațiilor generate automat, evaluarea rezultatelor și păstrarea oportunităților de învățare prin experiență directă.

Despre studiu

„AI Adoption Report România 2026” a fost realizat de MKOR în două valuri de cercetare, desfășurate în mai și august 2026, pe un eșantion de 1.000 de respondenți, utilizatori de internet din România.

Datele au fost colectate prin sondaj online (CAWI), utilizând Panelul MKOR. Eșantionul a fost stratificat în funcție de vârstă, gen și distribuție geografică, iar rezultatele pentru categoria 18–65 de ani au fost ponderate și în funcție de mediul de rezidență.

Marja de eroare pentru întregul eșantion este de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Procentele referitoare la angajați provin din subeșantioane cuprinse între 328 și 640 de respondenți, în funcție de întrebare, cu marje de eroare între ±3,9% și ±5,4%.

Raportul complet este disponibil gratuit pe site-ul MKOR.