Studiu PwC: Doar 34% dintre companiile din România au o strategie AI aprobată sau pregătită pentru implementare

Companiile din România rămân în urma celor din Europa Centrală și de Est în privința adoptării inteligenței artificiale. Doar 34% au o strategie AI aprobată de conducere sau pregătită pentru implementare în următorii trei până la cinci ani, comparativ cu 51% la nivel regional. În același timp, 67% dintre organizațiile românești au investit mai puțin de 25.000 de euro în proiecte de inteligență artificială și analiză avansată a datelor în ultimii doi ani, potrivit studiului PwC „AI in CEE: From strategy to scale”.

Deși interesul pentru inteligența artificială este ridicat, companiile din România întâmpină dificultăți în transformarea proiectelor experimentale în soluții utilizate la nivelul întregii organizații. Bugetele limitate, lipsa competențelor și absența unor reguli interne clare privind utilizarea AI-ului contribuie la diferențele față de alte piețe din regiune.

Potrivit cercetării PwC, realizate în România, Polonia, Cehia și Slovacia, doar 2% dintre companiile românești au o strategie AI aprobată de conducere, cu obiective și indicatori de monitorizare definiți, față de 17% la nivel regional.

Totuși, peste jumătate dintre organizațiile din România lucrează în prezent la o strategie pe care intenționează să o finalizeze în următoarele 12 luni. Este cea mai ridicată pondere dintre țările analizate, în condițiile în care media regională depășește o treime. Doar 10% dintre companiile românești declară că nu au o strategie AI și nici intenția de a dezvolta una în anul următor.

Două treimi dintre companiile românești au investit sub 25.000 de euro în AI

Diferențele dintre România și celelalte țări din regiune sunt vizibile în bugetele alocate proiectelor de inteligență artificială și analiză avansată a datelor.

În ultimii 24 de luni, 67% dintre companiile românești au investit sub 25.000 de euro în astfel de proiecte, comparativ cu 37% la nivelul Europei Centrale și de Est.

Pentru investițiile cuprinse între 25.000 și 99.999 de euro, diferențele sunt mai mici: 22% dintre companiile din România se încadrează în această categorie, față de 24% la nivel regional.

Cel mai mare decalaj apare în cazul proiectelor cu bugete medii, între 100.000 și 749.999 de euro. Numai 6% dintre companiile românești au realizat investiții de această dimensiune, comparativ cu 33% dintre organizațiile din regiune. La nivelul investițiilor de cel puțin 750.000 de euro, ponderea este similară, de 6%.

Majoritatea proiectelor AI nu depășesc faza de testare

Una dintre principalele dificultăți identificate de PwC este trecerea de la proiectele pilot la implementarea efectivă.

Aproape trei sferturi dintre companiile din România au reușit să implementeze cu succes cel mult un sfert dintre proiectele AI inițiate în ultimii doi ani. Este cea mai ridicată pondere din regiune, unde procentul se apropie de 50%.

Doar 9% dintre organizațiile românești au implementat mai mult de jumătate dintre proiectele lansate, comparativ cu aproximativ 25% la nivel regional.

Această situație se reflectă și în beneficiile obținute. Aproape un sfert dintre companiile din România afirmă că au realizat toate sau majoritatea rezultatelor anticipate, față de 40% în celelalte piețe analizate.

Mai mult, 29% dintre companiile românești declară că nu au observat până în prezent niciun impact al AI asupra operațiunilor lor, aproape dublu față de media regională de 16%.

Acolo unde tehnologia a fost implementată, efectele sunt vizibile mai ales în departamentele IT, menționate de aproape jumătate dintre companii, și în cele financiar-contabile, indicate de peste o treime dintre respondenți. Reducerea costurilor operaționale este principalul beneficiu raportat, de 27% dintre companiile românești.

În schimb, doar 2% declară că AI-ul a generat noi surse de venit, iar 4% identifică un avantaj competitiv. La nivel regional, aceste ponderi ajung la 13%, respectiv 14%.

Lipsa competențelor AI afectează 30% dintre companii

Din perspectiva managementului resurselor umane, una dintre concluziile relevante ale studiului privește pregătirea angajaților pentru utilizarea inteligenței artificiale.

Potrivit PwC, 30% dintre companiile din România indică lipsa competențelor drept obstacol în adoptarea AI-ului, comparativ cu 37% la nivel regional.

Costurile ridicate de implementare și mentenanță reprezintă principala dificultate, menționată de 38% dintre organizațiile românești, în timp ce 28% indică maturitatea tehnologică insuficientă.

Totodată, un sfert dintre companiile din România declară că nu întâmpină obstacole organizaționale, iar peste o treime afirmă că nu se confruntă cu bariere tehnologice. La nivel regional, procentele sunt semnificativ mai mici, de 7%, respectiv 12%. Potrivit interpretării PwC, aceste rezultate reflectă mai degrabă stadiul incipient al adoptării AI-ului în România decât absența unor dificultăți reale.

Pentru departamentele de HR, dezvoltarea competențelor digitale și pregătirea angajaților pentru utilizarea tehnologiei devin astfel componente ale procesului de implementare. Pe măsură ce proiectele pilot sunt extinse către mai multe departamente, organizațiile au nevoie de angajați care să poată utiliza instrumentele AI, să le evalueze rezultatele și să înțeleagă limitele acestora.

Trei sferturi dintre companiile românești nu au reguli formale pentru utilizarea AI

Cel mai mare decalaj dintre România și restul regiunii este identificat în zona guvernanței inteligenței artificiale. Aproximativ 75% dintre companiile românești nu dispun de nicio formă de guvernanță formală a AI-ului, comparativ cu puțin peste o treime dintre organizațiile din Europa Centrală și de Est.

În plus, niciuna dintre companiile românești respondente nu a raportat existența unui model standardizat de guvernanță AI sau a unuia aplicat la nivelul întregii organizații. În regiune, 18% dintre companii au deja astfel de mecanisme.

Absența regulilor interne poate complica procesul de adoptare, mai ales atunci când instrumentele AI încep să fie utilizate de angajați în activitățile zilnice, înainte ca organizația să stabilească responsabilități, proceduri de verificare și condiții clare de utilizare a datelor.

Pentru echipele de resurse umane, această etapă presupune și clarificarea modului în care AI-ul poate fi integrat în procesele interne, de la formarea profesională până la evaluarea performanței și organizarea muncii.

Ce diferențiază companiile care reușesc să extindă utilizarea AI

Raportul PwC identifică cinci direcții comune organizațiilor care au reușit să treacă de la proiecte pilot la implementări extinse.

Acestea tratează adoptarea AI ca pe un proces de transformare organizațională, investesc în calitatea datelor și infrastructură înainte de extinderea proiectelor, selectează un număr limitat de inițiative prioritare și dezvoltă reguli de guvernanță în paralel cu introducerea tehnologiei. Ulterior, soluțiile care și-au demonstrat utilitatea sunt extinse către alte echipe și funcții din organizație.

Rezultatele indică faptul că investițiile în tehnologie trebuie însoțite de dezvoltarea competențelor interne și de o coordonare clară între management, IT și departamentele care utilizează efectiv instrumentele AI.

Despre studiu

Raportul „AI in CEE: From strategy to scale”, realizat de PwC, se bazează pe un sondaj cantitativ desfășurat în Cehia, Polonia, România și Slovacia, în rândul a 366 de organizații cu peste 250 de angajați.

Cercetarea analizează strategiile de adoptare a inteligenței artificiale, investițiile realizate, rezultatele proiectelor implementate și obstacolele întâmpinate de companii în extinderea utilizării AI.