Miruna Stanculescu
Îmi place să spun despre mine că sunt un purtător de felinar ce insoţeşte oameni în drumul lor interior spre lucruri pe care ei încă nu ştiu că le cunosc. În limbajul de toate zilele asta se cheama psiholog. Cred în asumarea responsabilităţii pentru propria viaţă si mai cred că viaţa e facută să te gândeşti şi, dacă e nevoie, să te răzgândeşti. Cred că suntem previzibili şi unici în acelaşi timp şi asta este o combinatie nelimitată de resurse şi de posibilităţi.
Voinţa, bat-o vina!
Nu ştiu dacă v-aţi gândit vreodată ce ne determină să reuşim să facem ce ne propunem… De parcă nu am fi tot noi cei care, în alte situaţii, doar spunem […]
Există viață după muncă?
De-a lungul (și de-a latul :)) vieții mele de om (plus HR-ist și psiholog), am prins de veste că există mai multe feluri de a explica munca peste program.
Cum se naşte o decizie?
Prima remarcă ar fi – pe scurt – cu greu. 🙂 Nu cred să fie om (onest cu propria persoană) care să nu işi amintească de vreun travaliu decizional care […]
Cum nu facem mâine ce ne propunem azi
M-a fascinat întotdeauna mecanismul, impecabil pus la punct, prin care reuşim să NU facem mâine ce ne propunem azi. E cel ce ne determină să ne apucăm de sport pe […]
Ziua lui “trebuie”
E luni de dimineaţă. E soare, poate plouă? De nu-i concediu, probabil nu contează… E ziua lui trebuie să merg la muncă. S-au scris chiar cântece despre celebra şi trista […]
Eu ştiu ce gândesc ceilalţi
La prima prezentare din viaţa mea vreodată, ţinută în faţa unei mulţimi de oameni (doar vreo cincizeci în fapt, dar mult mai mulţi în spaimă), toţi mai bătrâni (deci mai […]
Stresul şi responsabilitatea
Nu stiu voi cum sunteţi, dar mie îmi place să mă asigur ca lucrurile au o logică. Asta face mintea conștientă să aibă sentimentul că înţelege ce se întamplă. Chiar […]
Realitatea și lentilele prin care o privim (a doua parte)
Realitatea pe care v-am propus-o drept exemplu în articolul de ieri suna cam aşa: “mă stresează că aş putea să-mi pierd job-ul, am impresia că pot fi următorul pe listă”. […]
Realitatea și lentilele prin care o privim (prima parte)
Ideea mi-a venit mai zilele trecute, la o masă cu prietenii, când m-am trezit într-o discuţie nostalgică privind lumea pre-criză. Până să îmi dau seama, eram toţi (vreo şase adică) […]