România are cea mai mică pondere a angajaților care lucrează de acasă din UE

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană după ponderea angajaților care lucrează în mod obișnuit de acasă. Doar 1,3% dintre salariații români lucrează astfel, față de media europeană de 8,8%, potrivit celor mai recente date Eurostat citate de platforma bestjobs.ro.

Oferta redusă este vizibilă și în anunțurile de recrutare. Dintre locurile de muncă active pe platforma bestjobs.ro, 83% presupun prezență exclusivă la birou, 2% sunt complet remote, iar aproximativ 6% oferă un program hibrid.

Interesul candidaților nu a scăzut în același ritm. Filtrul „de acasă” este al treilea cel mai utilizat criteriu de căutare pe platformă, ceea ce arată un decalaj considerabil între preferințele angajaților și politicile adoptate de companii.

„Datele arată clar că nu asistăm la o scădere a interesului pentru munca remote, ci la o reducere a oportunităților oferite de angajatori. Candidații continuă să caute flexibilitate, însă piața locală merge într-o direcție diferită față de multe economii europene”, spune Călin Fusu, fondator și CEO bestjobs.

IT-ul și serviciile externalizate concentrează cele mai multe joburi flexibile

Oportunitățile de muncă remote și hibridă sunt concentrate în domeniile în care activitatea poate fi desfășurată prin instrumente digitale. Cele mai multe poziții hibride sunt disponibile în IT și telecomunicații, BPO și servicii partajate, marketing și publicitate, respectiv asigurări.

Aproape jumătate dintre joburile complet remote publicate în acest an pe bestjobs provin din sectorul Call Center și BPO. Flexibilitatea rămâne astfel accesibilă mai ales candidaților care lucrează în câteva industrii și categorii profesionale, în timp ce majoritatea angajaților întâlnesc în continuare oferte care impun prezența fizică.

Specialiștii români lucrează remote pentru companii internaționale

Reducerea pozițiilor la distanță oferite de angajatorii locali nu înseamnă că profesioniștii români au renunțat la acest model. Tot mai mulți specialiști, în special din IT, aleg să lucreze din România pentru companii din Statele Unite și Europa de Vest.

Dezvoltatorii software sunt recrutați inclusiv prin modele de tip Employer of Record, prin care o companie internațională poate angaja legal persoane într-o țară în care nu are propria entitate juridică.

Angajatorii externi sunt atrași de competențele tehnice disponibile în România, de costurile competitive și de proximitatea față de fusurile orare europene. Potrivit datelor citate de bestjobs, salariile anuale pot ajunge în cazul multor astfel de profesioniști la aproximativ 70.000 de dolari, peste nivelul întâlnit în mod obișnuit pe piața locală.

Apare astfel un contrast între competitivitatea internațională a specialiștilor români și reticența multor companii locale de a extinde munca la distanță.

Structura economiei și cultura managerială limitează munca de acasă

Ponderea redusă a muncii remote este explicată parțial de structura economiei românești. Producția, retailul, logistica și alte sectoare cu un număr mare de angajați presupun prezența fizică la locul de muncă și nu permit transferarea activității în mediul online.

În organizațiile unde munca la distanță ar fi posibilă, revenirea la birou este influențată și de practicile de management bazate pe supraveghere directă și controlul prezenței.

România avea una dintre cele mai mici ponderi ale muncii de acasă și în perioada restricțiilor sanitare, când mai puțin de unul din cinci angajați lucra la distanță. După eliminarea restricțiilor, multe companii au redus sau au retras complet opțiunile remote introduse în timpul pandemiei.

Flexibilitatea poate deveni un criteriu decisiv pentru retenție

Diferența dintre numărul redus al joburilor flexibile și interesul ridicat al candidaților poate afecta capacitatea companiilor locale de a atrage și păstra specialiști.

Angajații care pot lucra integral digital au acces nu doar la oportunități din alte orașe, ci și la angajatori din afara țării. Companiile românești concurează astfel pentru candidați cu organizații care pot oferi simultan venituri mai mari, autonomie și posibilitatea de a lucra de oriunde.

În aceste condiții, programul remote sau hibrid nu mai funcționează doar ca beneficiu. Pentru o parte dintre candidați, el devine un criteriu de eliminare a ofertelor încă din etapa de căutare.