Interviul de 4 ore

Ioana a fost prima care a raspuns invitatiei noastre de a ne impartasi din experientele de candidat si ne-a povestit despre interviul de… 4 ore. Voi cum credeti ca ati face fata unui asemenea proces de evaluare?

Iata povestea Ioanei:

Tocmai ce am dat cu ochii de postul de pe PortalHR legat de aceste povesti de recrutare, ceva mai speciale. Eu am cateva in tolba si dintr-o perspectiva, cea a recrutorului, dar si din cea a candidatului. O sa raman insa la ultima varianta si am sa va povestesc ultima patanie in materie de interviu, cu o firma sa ii spunem „X” din domeniul traducerilor.

Am aplicat la aceasta firma pentru un post de traducator senior avand experienta in traduceri putin peste 2 ani. Aplicatia a fost depusa anul trecut prin noiembrie, vizualizata insa in ianuarie, selectata pentru interviu, selectie in urma careia am primit un test de traducere prin e-mail, test pe care urma sa il expediez rezolvat dupa cateva zile.

Zis si facut. Le-am raspuns, le-am multumit pentru ca au luat in considerare profilul meu, i-am asigurat ca trimit testul la data si ora agreata. Am procedat in consecinta. Dupa o saptamana primesc raspuns: „Felicitari, ati trecut testul de traducere! Va rog sa imi confirmati disponibilitatea de a veni la sediul nostru la un interviu, preferabil in ziua… la ora … zeta”. Am confirmat ca pot merge, m-am prezentat la interviu in ziua stabilita. La sediu firmei insa a aparut supriza. Angajatorul mi-a spus asa: „Am vazut ca aveti experienta in domeniul resurselor umane, destul de multa, asa ca voi recurge la un interviu un pic atipic.” Prima intrebare in mintea mea (si pe care am si adresat-o ulterior) a fost „Ce inseamna interviu atipic?” Intre noi fie vorba, eu nu cred in interviuri tipice, daca ele exista.

Acest interviu atipic a fost intr-adevar iesit din comun, trebuie sa recunosc. A durat nici mai mult nici mai putin de… 4 ore!! In cap! Desigur va intrebati in ce a constat si ce mi-au facut de a durat atat. Ei bine, a inceput cu o mica discute despre experienta mea de traducator care a durat in jur de 15 – 20 de minute. A continuate cu alte doua „interviuri” de data aceasta scrise si in engleza. In total undeva la 30 spre 40 de intrebari, scrise, cu raspuns deschis, acordat in engleza desigur. Dupa ce am raspuns acestui calup de intrebari, a venit supriza cea mare: teste „on site” cum le-au denumit ei. Cate? Nu stiam. Am intrebat: „Cat ar dura testarea?” „Va grabiti?” Desigur ca nu ma grabeam pentru ca imi cautam loc de munca si sunt libera din punctul acesta de vedere.

Curiozitatea m-a manat sa raman. Pana la momentul respectiv se scursese o ora si jumatate de la sosirea mea la sediul firmei. Primul test: traducere din engleza in romana, pentru ca, spunea doamna „trebuie a verificam daca traducerea de acasa ati facut-o dvs.” Timp alocat: 40 de minute – fata de 3 zile cat am avut pentru testul de acasa desigur ca apar diferente. Mici greseli au aparut, nu am sa mint aici, insa au fost greseli de terminologie. Raspunsul a fost pozitiv, zic eu, sunand cam asa: „Sunt greseli minore, se pot corecta prin training, e ok. Traducerea in mare e buna, nu sunt greseli flagrante de ortografie, gramatica etc. Mici scapari in privinta terminologiei din domeniu – intr-o paranteza, e vorba de domeniul IT – dar din punctul nostru de vedere se pot corecta si consideram ca sunteti in regula cu traducerea.”

Bun. Dupa aceste test, care adunat cu cele doua interviuri scrise de mai devreme, ca timp, deja atinsese pragul de 2 ore si mai bine, ma asteptam sa plec. Surpriza din nou: inca nici mai mult nici mai putin de 5 teste!!! Nu glumesc. 5 teste. Teste simple la prima vedere. 2 Word, 2 Excel si ceva intrebari „privind utilizarea calculatorului, sa vedem cat de bine il stiti sa il utilizati” spunea doamna, test care s-a dovedit a contine intrebari pur tehnice, pentru un student sau absolvent IT.

Am uitat sa specific ca eu sunt umanista la baza, respectiv pedagogie, limbi straine si resurse umane. Cam pe aici m-am format. Revenind, testul de cunostinte a fost o ultima picatura in paharul cu mult șoc si stres. Dat fiind faptul ca interviul incepuse la ora 14.00 si ceasul arata deja ora 17.00, va puteti imagina ca atentia mea intra usor usor in starea de repaos . Dar am riscat. I-am raspuns acolo unde stiam, unde nu i-am spus ca nu stiu, i-am subliniat de cel putin doua ori ca nu am pregatire in IT (nu scria in CV ca as avea) ca atare unele cunostinte pur tehnice nu le detin.

S-au terminat intr-un tarziu si testele undeva in jurul orei 17.30 si a urmat o discutie, foarte interesanta de altfel, in care doamna angajator mi-a dat un feedback pozitiv: „Dumneavoastra promiteti foarte mult” mi-a spus, referitor la abilitatile mele de invatare si dezvoltare, conform explicatiilor ei. Mi-a prezentate cel putin 3 variante de colaborare, ca traducator junior (lipsa de experienta pe Project Management din pacate, nu ca as fi spus pe undeva ca am o astfel de experienta), ca PFA, ca si angajat pe contract de munca temporara. Acestea erau variantele. Ne-am despartit la ora 18.00 cu promisiunea din partea ei ca ne vom reauzi in prima saptamana din februarie pentru a negocia pe marginea uneia dintre aceste variante de colaborare.

Pe 8 februarie, seara, eu inca nu aveam un raspuns din partea angajatorului. Drept care am decis sa intreb eu ce se intampla, daca se mai intampla ceva, printr-un e-mail. Am trimis un mail la ora 22.00 la care mi s-a raspuns destul de prompt, in mod surprinzator. Mi s-a spus ca procesul inca nu s-a incheiat si deci nu au luat o decizie. Dar dintr-o data feedback-ul era altul: cum ca nu am trecut testul desi la fata locului a fost bun, cum ca am facut greseli grave care la fata locului au fost minore si cum ca singura alternativa la postul de Traducator Senior era dintr-odata PFA-ul si pentru care ar fi trebuit sa detin deja licente pentru programele de traduceri utilizate de companie, spunea domana in e-mail. Si uite asa s-a incheiat inca o experienta… speciala in calitate de candidat.