Peter Barta: „Încă mai întâlnim antreprenori care trăiesc cu impresia că le știu pe toate”

Péter Barta este consultant cu o vastă experienţă în management, în special în domeniul managementului de proiect, experienţă acumulată pe parcursul a doisprezece ani de activitate în sectorul profit şi cel non-profit. A fost implicat în managementul a numeroase proiecte naţionale şi internaţionale, a evaluat diverse proiecte în valoare totală de peste un milion de dolari şi a asistat la implementarea acestora. De asemenea, a fost colaborator al unor instituţii precum Consiliul Europei, în cadrul cărora a derulat misiuni de monitorizare în ţări precum Mexic, Palestina, ţările scandinave, Rusia sau Macedonia.

După această perioadă în care a lucrat pe proiecte europene, a colaborat cu mai multe companii din SUA, cum ar fi Fundaţia “Academy for Educational Development” şi Development Alternative Inc., în cadrul proiectul GRASP finanţat de Guvernul SUA prin intermediul United States Agency for International Development (USAID). Prin intermediul acestuia, Péter Barta a oferit asistenţă tehnică autorităţilor locale (în special primării din zone rurale) şi organizaţiilor non-profit. Ulterior, Péter Barta a lucrat ca manager de proiect în cadrul SMURD Târgu Mureş, unde a dezvoltat centre zonale de training şi a creat două unităţi locale SMURD în judeţul Sibiu. De asemenea, s-a ocupat de managementul campaniei de strângere de fonduri prin redirecţionarea de către populaţie a 2% din impozite. În prezent, Péter Barta este Director Executiv al Fundaţiei Post Privatizare (FPP). Am stat de vorbă cu Peter Barta despre antreprenoriatul românesc și programele Fundației Post Privatizare, despre previziuni și importanța negocierii în mediul de business.

Ce este Fundaţia Post-Privatizare și care este importanța acesteia în cadrul ecosistemului antreprenorial românesc?

Fundaţia Post-Privatizare (FPP) este una dintre cele mai importante instituţii care susţin în mod activ antreprenoriatul românesc. FPP s-a născut în anul 1996 și este rezultatul unui acord semnat între Comisia Europeană și Guvernul României, în calitate de beneficiar al unor programe de susţinere a dezvoltării sectorului privat în ţara noastră, îndeosebi a companiilor aflate după procesul de privatizare. FPP, alături de BERD și GED Capital, a creat fondul privat de investiţii denumit generic Fondul Român Post Privatizare, singurul fond de private equity real, care făcea investiții de capital în companii. Fondul a funcţionat timp de 10 ani, perioadă în care au fost realizate 12 investiţii în diverse business-uri românești, cum ar fi: Arctic, Venoma, Sicomed, reţeaua hotelieră Continental sau Vitalgaz.

În 2007, preluând conducerea FPP am conceput o nouă strategie de dezvoltare care se baza, pe de o parte, pe conștientizarea nevoii de educație în rândul antreprenorilor români, iar pe de altă parte, pe sprijinirea companiilor mici și mijlocii în efortul lor de a atinge un nivel superior de dezvoltare. În acest sens, s-au pus bazele unei noi filosofii investiționale prin care dorim să creștem accesul IMM-urilor la finanțare, dar în același timp susținem companiile aflate la început de drum în procesul de dezvoltare. În realizarea acestui demers am creat o serie de programe de educație antreprenorială menite să îmbunătățească abilitățile antreprenorilor, indiferent în ce stadiu de dezvoltare se află.

Care sunt programele dezvoltate de FPP, de ce sunt programe antreprenoriale unice în România? Care este agenda pentru 2012?

În prezent derulăm două programe de educație antreprenorială. Acesta reprezintă rezultatul unei cercetări vizavi de modelele de bune practici în domeniu. Am căutat programe de educație antreprenorială pe care să le aducem în țară și care să poată fi adaptate specificului local, deoarece doream să aducem cursuri practice și nu teoretice.

Una dintre concluziile cercetării pe care am realizat-o a fost și necesitatea organizării unui program pentru startup-uri. De aceea ne-am orientat către School for Startups, un program adaptat după o curriculă implementată cu succes în Marea Britanie de către Douglas Richard, antreprenor și business angel american stabilit acum la Londra. În încercarea noastră de a adapta programul conform nevoilor antreprenorilor români, l-am invitat să facă parte din program și pe Marius Ghenea, cunoscut antreprenor și business angel local. Progamul este implementat și dezvoltat în România de către FPP, și oferă un sprijin real tuturor celor care doresc să demareze o afacere sau au un business la început de drum.

Cel de-al doilea program, Business Mentoring Program (BMP), are ca target segmentul de top și middle management. BMP este susținut de profesori de la MIT Sloan School of Management și este un ciclu complet de educație antreprenorială pentru oamenii de afaceri cu experiență, care doresc să își extindă business-ul pe plan global.

Particularitatea programelor noastre constă în faptul că toți cei care vin ca lectori au experiență de business, iar informația transmisă participanților este ușor de asimilat și de transpus în practică. Metodologia folosită este o îmbinare între studii de caz și learning by doing.

Pe lângă aceste programe, FPP derulează câteva proiecte cu finanțare europeană destinate sectorului antreprenorial, dar cu anumite particularitățiƒ: promovarea conceptelor de responsabilitate socială și antreprenoriat social, încurajarea acestui domeniu în industriile creative, organizarea unor cursuri la nivel național și crearea unor portaluri regionale, care facilitează accesul întreprinzătorilor la informații relevante pentru regiunile în care își desfășoară activitatea.

Care este contextul în care se desfășoară programele dezvoltate de FPP, cum se prezintă antreprenoriatul în România? Care este viitorul pentru antreprenorii români?

Din punct de vedere al contextului economic pot spune că este unul mai greu, dar nu imposibil. Această perioadă aduce și oportunități, nu doar probleme sau piedici în demararea unei afaceri. În contextul global, situația se prezintă mai rău comparativ cu alte state. În România procentul celor care doresc să demareze o afacere în rândul populației adulte cu vârstă între 18 și 64 de ani fiind de doar 25%. Nici din punct de vedere al capabilităților deținute pentru a demara o afacere nu stăm bine, doar 7% din segmentul menționat anterior deținând astfel de aptitudini. Acest fapt poate fi privit de unii ca o oportunitate pentru noi, însă cu mențiunea că acest lucru se întâmplă într-o societate normal dezvoltată, care înțelege importanţa educației și pregătirii. Din păcate, încă mai întâlnim antreprenori care trăiesc cu impresia că le știu pe toate și nu au nevoie de altă pregătire, ceea ce este fals, inclusiv eu am multe de învățat și sunt într-un proces continuu de formare. Cu toate acestea pot spune că în ultima vreme lucrurile au început să se schimbe și întâlnim din ce în ce mai mulți antreprenori interesați de perfecționare continuă și care înțeleg rolul educației în dezvoltarea unui business.

Cred că în momentul în care vom reuși să evidențiem impactul pe care programele noastre îl au în rândul celor care au participat și au implementat ceea ce au învățat în afacerile lor, vom reuși să convingem mai mulți antreprenori de necesitatea și utilitatea participării la astfel de programe. Anul trecut, cu ocazia unei vizite în Statele Unite, am asistat la o serie de programe destinate antreprenorilor și chiar am participat la un program în care aceștia treceau prin mai multe etape eliminatorii. Programul era, desigur, contra cost, și mai mult decât atât, cei care îl finalizau cu brio mai aveau de plătit suplimentar un success fee, iar acesta reținea și o parte din companie. Un tânăr participant a fost eliminat de două ori, iar eu surprins l-am întrebat ce are de gând să facă în continuare. Mi-a răspuns hotărât: “să mă înscriu din nou”, iar  programul nu era ieftin, credeți-mă. Mi-aș dori să văd acest gen de mentalitate și la noi, unde eșecul este văzut că parte integrantă din viață și unde acceptăm să mergem mai departe cu fruntea sus. Trebuie să acceptăm ideea că nu este nimic rușinos în a ne lovi din când în când de eşecuri. Recunosc că și eu am eșuat cu câteva inițiative, dar cu toate acestea am mers mai departe și voi continuă să investesc și să învăț.

De ce ați ales să dezvoltați un program de negociere pentru managerii români? Care credeți că este nivelul de pregatire în domeniul negocierii al oamenilor de afaceri din România?

De ce un program de negociere? Simplu. Cred că este nevoie de așa ceva, deoarece am văzut nenumărate exemple în care antreprenorii nu știu să-și negocieze interesele și acest fapt este confirmat și de implicarea mea în emisiunea Arena Leilor. Ei dețin anumite abilități, însă nu știu în ce moment și cum să le folosească.

Deseori, am întâlnit cazuri în care antreprenorii nu știau ce anume doresc să obțină în urma procesului de negociere, participând la asemenea discuții total nepregătiți, fără să-și cunoască foarte bine interlocutorul sau să fi studiat poziția acestuia, chiar dacă vorbim de investiții sau furnizori. Sunt aspecte care trebuie pregătite în prealabil, ai nevoie de o strategie pe care să o implementezi în acest proces. Cursul de negociere susținut de Pețer Coles, profesor la catedra de negociere a Harvard Business School vine tocmai în întâmpinarea acestor nevoi de pregătire și exersare a procesului de negociere.

Ce vor învăța participanții, în mod concret, în urma absolvirii acestui curs?

Pe parcursul celor 3 zile de curs, orice participant se va putea familiariza cu procesul de negociere, fie că vorbim de decizii care se iau în fiecare zi, fie de negocieri complexe (multi-party), curricula  cuprinzând numeroase studii de caz și exemple practice despre “cum să” sau “cum să nu” faci anumite lucruri. La final, absolvenții cursului vor ști cum să gândească la fel că un negociator, să recunoască principalele bariere în procesul de negociere, să construiască strategii fezabile, și nu în ultimul rând vor avea parte de un networking de calitate.